Cearta parintilor, trauma copiilor

Ne amintim cu groaza de certurile parintilor care ne-au chinuit copilaria, de momentele in care era atata tensiune in casa incat ne doream sa disparem pur si simplu, si de sentimentele confuze de teama, revolta si disperare mai urate ca orice baubau din cartile de povesti.
- de Evenimentul Zilei
Erau vremuri in care majoritatea parintilor puteau doar sa intuiasca efectele pe care le au certurile lor asupra copiilor. Nu aveau acces la materiale de specialitate, emisiuni TV si diverse studii, asa cum au parintii cu copii mici din ziua de azi, din care sa inteleaga clar raul pe care il fac celor mici atunci cand ii fac martori ai scandalurilor inerente din familie.
„Tu nu auzi, proasto, ca te strig?”
In fata unui bloc de langa Parcul Sebastian, un copil de aproximativ 4 ani striga cat il tin plamanii: mamaaaa, mamaaaa! Mama, aflata la cativa metri de el, este prinsa intr-o discutie cu o vecina.
Copilul oboseste sa urle, merge la mama, o loveste cu palma si ii spune: “Tu nu auzi, proasto, ca te strig?”. Femeia, rusinata, il dojeneste usor, lasandu-i cu gura cascata pe cei din preajma. Vecinii stiu ca sunt o familie de scandalagii, urletele lor se incheie tarziu in noapte si nu de putine ori tipetele copilului razbat pana la parterul blocului.
Acesta este un caz extrem in care, este clar, copilul a invatat de mic ca vorbele grele fac legea si ca prin violenta fizica si verbala se poate impune. Ce se intampla, insa, in familiile in care certurile sunt moderate si in ce masura gresesc parintii inchipuindu-si ca situatiile conflictuale nu ii afecteaza pe cei mici?
Atentie la somnul copilului!
Gabriel are 5 ani, iar parintii lui admit ca in urma cu cativa ani nu se fereau sa se certe in fata lui, considerand ca este prea mic sa fie afectat.
„Nu ne certam foarte urat, nu ne aruncam vorbe grele, iar de cele mai multe ori el nu reactiona deloc cand situatia era tensionata. Pana cand, la 3 ani, a inceput sa se tranteasca de pamant de cate ori intram in casa si sa se trezeasca noaptea si sa tipe fara motiv”, povesteste Alina, mama baiatului.
Un prieten psiholog le-a spus ca starile conflictuale il pot afecta pe cel mic mai mult decat lasa el sa se vada, iar problema s-a re zolvat dupa ce parintii si-au schimbat comportamentul in fata lui.
Se imbolnavesc pentru a readuce linistea
Orice modificare de comportament a copilului poate fi un semn ca-i fac rau conflictele parintilor: tulburarile de somn, reactiile exagerate, plansul la gradinita, izolarea de restul copiilor etc.
Simona Buzila, medic specialist in psihiatria copilului si a adoles centului, spune ca sunt frecvente cazurile in care copiii, ob servand ca parintii stau la capataiul lor atunci cand sunt bolnavi si ca nu se mai cearta, isi induc suferintele fizice. „Au dureri de burta sau de cap ori varsa pentru ca stiu ca in felul acesta este liniste in casa”.
Perioadele cele mai sensibile, spune specialistul, sunt pana in adolescenta, cand copilul este foarte vulnerabil. Ulterior, el isi construieste un mecanism de aparare si adaptare, insa si atunci poate reactiona prin gesturi extreme la ase menea conflicte: fuge de acasa sau dezvolta diverse comportamente antisociale.
„Mami, tati, nu e frumos sa tipati!”
Ramona are 32 de ani si isi aminteste ca toata copilaria si adolescenta i-au fost marcate de certurile parintilor si de tensiunea aproape permanenta din familie. Si-a gasit singura, de mica, un mic colac de salvare, care a ajutat-o sa tina la distanta traume ce ar fi putut-o urmari toata viata. „De cate ori ieseam pe usa imi impuneam, si de cele mai multe ori reuseam, sa uit ce se intampla acasa. Aveam doua vieti, iar cea de acasa nu trebuia sa o influenteze pe cealalta”.
Acum are doua fetite mici si evita disputele cu sotul in fata lor. „Cand ridicam tonul unul la altul, cea mare ne pune la punct: mami, tati, nu mai tipati! Nu e frumos sa tipati”. Unul dintre motivele dese de cearta intr-o familie tine chiar de educatia copilului. Cand tatal ii da voie la desene animate atunci cand mama l-a trimis la teme, conflictul este ca si inceput.
„Daca certurile de acest tip au loc de fata cu cel mic, acesta va crede ca neintelegerile parintilor sunt cauzate de el. Repetarea acestor situatii il vor bulversa, nu va intelege ce vor parintii de la el si poate deveni anxios sau se va impotrivi parintelui pe care il percepe ca fiind mai slab”, atentioneaza medicul Simona Buzila.
Conflictele usoare ii fac sociabili pe micuti
Un studiu aparut intr-o publicatie americana de psihologie si psihiatrie infantila arata ca un copil se poate dezvolta armonios chiar daca este expus conflictelor. Conditia este insa ca acestea sa fie civilizate.
In familiile in care mama si tatal isi rezolva conflictele de fata cu copilul prin discutii contradictorii, dar cu argumente rationale expuse pe un ton nu foarte ridicat, cei mici au sanse mai mari de a fi sociabili, empatici si cu un simt dezvoltat al dreptatii.
Publicatia „Journal of Child Psychiatry and Psychology” arata ca micutii invata astfel cum se poate ajunge la compromis si cum pot negocia pentru a obtine ceea ce vor. Studiul a fost efectuat pe copii de 5-7 ani, in 235 de familii, pe o perioada de trei ani.

Cercetari despre copii (bebelusi, balbaiala, autism)

Bebelusii stiu sa recunoasca o limba straina la 4-5 zile de la nastere

Potrivit unui studiu al Universitatii din Cardiff, bebelusii stiu sa recunoasca o limba straina la 4-5 zile de la nastere. Inca din pantecul mamei, ei sunt obisnuiti cu "limba materna".

de Gandul.info

Inca dinainte de a veni pe lume, bebelusii se invata cu limba mamei, iar la numai 4-5 zile dupa nastere ei pot deja sa faca diferenta dintre aceasta si limbi "straine", arata un studiu al Universitatii din Cardiff.
Profesorul de psihologie Todd Bailey a urmarit comportamentul copiilor in primele zile de viata si a descoperit ca ei au deja memorie si abilitati de recunoastere faciala foarte apropiate de cele ale adultilor, relateaza The Daily Mail. In urma unor experimente, Bailey a descoperit ca, daca le este captivata atentia, bebelusii se hranesc mai bine.
In functie de limba pe care o aude vorbindu-se in jurul sau, copilul suge la san mai "cu pofta" sau mai putin lacom. Interesul este captat cu precadere daca i se vorbeste in limba materna, cu care este obisnuit deja din pantece, insa - dupa mai multe minute - acest interes se diminueaza.
Pentru a-i recapta atentia, este de ajuns ca mama sa vorbeasca putin intr-o alta limba. Auzind o alta limba, pofta bebelusului la supt sporeste, ceea ce nu inseamna ca el a "invatat" deja alta limba, ci doar ca este capabil sa faca diferentierea intre limba materna si o alta.
Mai mult, pana la varsta de 18 luni, chiar daca cei mai multi copii nu vorbesc, toti au memorat deja un vocabular de vreo 400 de cuvinte. Ei au retinut pronuntia corecta a celor din jur si pot reactiona la fiecare pronuntie incorecta (cu accent strain) a vreunuia dintre cuvintele stiute.
In privinta capacitatii bebelusilor de a recunoaste fetele persoanelor din jur, experimentele au aratat ca aceasta capacitate a lor este mai lenta - dar numai cu cateva fractiuni de secunda - decat in cazul adultilor.

Balbaiala la copii poate ascunde si o cauza emotionala

Psihologii ii sfatuiesc pe parinti sa nu rada de copil atunci cand se balbaie si sa nu-l puna sa dea o astfel de "reprezentatie" in fata adultilor. Micutii trebuie sa se simta acceptati in familie asa cum sunt ei, iar daca ii imitati sau ii dojeniti, copiii vor incepe sa se simta tensionati.
Dupa cateva repetari ale sunetelor si incercari nereusite de pronuntie a cuvintelor, probabil ti-ai dat seama ca micutul tau se balbaie. Specialistii in psihologia copilului spun ca se intampla frecvent, ca la debutul vorbirii, cel mic sa se impiedice in pronuntia cuvintelor. Acest defect apare, adesea, in jurul varstei de trei ani sau chiar mai devreme si este mai frecvent la baieti decat la fete. Psihologii ii sfatuiesc pe parinti sa nu rada de copil atunci cand se balbaie si sa nu-l puna sa dea o astfel de "reprezentatie" in fata adultilor. Micutii trebuie sa se simta acceptati in familie asa cum sunt ei, iar daca ii imitati sau ii dojeniti, copiii vor incepe sa se simta tensionati.
"De obicei, atunci cand apare balbaiala, parintii ar trebui sa mearga cu copilul la medic, sa afle ce origine are acest defect de vorbire. Poate fi consecinta unei probleme de respiratie sau a unei afectiuni aparute in zona cavitatii bucale. Daca aceste aspecte sunt excluse, atunci ne referim la balbaiala psihogena - de origine psihica", explica Anca Munteanu, psiholog la o clinica din Bucuresti. Acest lucru inseamna ca, spune specialistul, copilul are capacitatea de a vorbi corect, dar nu reuseste.
"Fie apare senzatia de graba - copilul ar vrea sa spuna repede mai multe lucruri deodata si, atunci, apare o vorbire precipitata, fie nu stie exact ce vrea sa spuna", precizeaza psihologul. Balbaiala este insotita si de o stare de enervare, tensiune, teama aparuta atat la cel care o manifesta, cat si la cei din jur. Atunci cand copilul a inceput sa vorbeasca dupa varsta de trei ani, el va incerca sa recupereze timpul pierdut, avand tendinta de a vorbi mai repede si, astfel, nu va putea sa pronunte corect cuvintele. In unele situatii mai speciale, balbaiala poate surveni si dupa un soc emotional.
"Cazurile despre care vorbim sunt cele ale copiilor sau adultilor care au inceput sa se balbaie in urma unui eveniment, precum nasterea unui frate, intrarea la gradinita, mutarea, separarea parintilor, decesul unei rude, un accident, o interventie medicala. Evenimentul poate parea lipsit de semnificatie pentru cei din jur si, de aceea, ei nu-si explica de unde a aparut aceasta tulburare de vorbire", subliniaza psihologul Anca Munteanu.
Pentru tratarea balbaielii, cel mai bun ajutor vine din partea logopezilor. "Sedintele oferite de specialisti sunt foarte importante in corectarea balbaielii, deoarece logopedul lucreaza cu copilul, invatandu-l sa respire, sa faca pauze intre cuvinte", precizeaza Munteanu. O sedinta la logoped costa 10-15 lei. Numarul sedintelor este variabil, in functie de varsta copilului si gradul de afectare al balbaielii. "Este foarte important ca parintii sa vina cu copilul la logoped imediat cum au observat ca cel mic se balbaie si are dificultati de pronuntie", spune Nicoleta Stanciu, psiholog si logoped.

Autismul ar putea fi detectat inca din stadiul intrauterin

O metoda de identificare a autismului in stadiul intrauterin a fost descoperita de cercetatorii britanici, fapt care ar putea conduce la punerea la punct a unor teste prenatale pentru depistarea acestei boli, informeaza telegraph.co.uk

Cercetatorii de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, au descoperit ca un anumit nivel al testosteronului prezent in lichidul amniotic al femeilor insarcinate are o stransa legatura cu aparitia autismului. 

 

Aceasta descoperire ofera posibilitatea efectuarii unor teste si a unor masuratori pentru a detecta boala in stadiu intrauterin, fapt care le-ar permite parintilor sa ia o decizie in privinta controversatei probleme a intreruperii de sarcina.

Cercetatorii vor sa initieze o dezbatere nationala asupra consecintelor amniocentezei, o metoda de investigatie invaziva, care consta in prelevarea de lichid din sacul amniotic, care se foloseste deja de multa vreme pentru detectarea sindromului Down in stadiul intrauterin.

Parintii copiilor autisti sunt foarte critici in ceea ce priveste amniocenteza, care poate conduce la avort spontan, temandu-se ca metoda de investigatie va conduce la o discriminare mai mare si la un sprijin mai scazut pentru fiii lor.

Printre bolnavii de autism se numara atat persoane cu abilitati extraordinare in domenii precum matematica si muzica, dar si copii care nu pot sa comunice si au nevoie de ingrijire pe tot parcursul vietii lor.

Criticii sustin ca testele prenatale nu vor putea sa identifice diferentele individuale ale efectelor pe care maladia le are asupra bolnavilor.

Expertii de la centrul de cercetari asupra autismului din Marea Britanie au descoperit asocierea dintre autism si nivelul de testosteron dupa un studiu efectuat pe 235 de copii, de la nasterea acestora si pana au implinit varsta de opt ani.

Astfel, daca nivelul de testosteron este mare, copiii prezinta trasaturi autiste, precum lipsa caracterului sociabil si a aptitudinilor verbale pana la varsta de aproximativ opt ani.

Sursa: mediafax.ro