duminică, 22 mai 2011

Cuvinte generale despre Coreea

Coreea este o zonă geografică, o civilizație și un fost stat situat în Peninsula Coreei, în estul Asiei. Acum peninsula este împărțită înCoreea de Nord și Coreea de Sud și se învecinează cu China la nord-vest, cu Rusia la nord-est și cu Japonia spre sud-est, dincolo deStrâmtoarea Coreei
Peninsula Coreei este localizată în estul Asiei, întinzându-se pe o fâșie lungă de aproximativ 1.100 km în Oceanul Pacific, fiind înconjurată de Marea Galbenă la vest, Marea Chinei de Est la sud și Marea Japoniei la est. Spre nord-vest, râul Yalu separă Coreea de China, iar spre nord-est, râul Tumen separă Coreea de Rusia. Considerând aceste granițe naturale, suprafața peninsulei Coreei este de aproximativ 220.000 km², având 8.460 km de țărm. În jurul Coreei există 3.579 de insule, printre cele mai importante fiind Jeju-doUlleung-do și Dokdo (ultima fiind revendicată și de Japonia, unde se numește Insula Takeshima). O mare parte a peninsulei are un relief muntos, în special în partea de nord și în partea de est a Coreei. Cel mai înalt munte este Muntele Baekdu (2744m).

Coreea a fost unită până în 1948; în momentul de față este împărțită în Coreea de Sud și Coreea de NordPână la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial Coreea a fost o singură țară, dar după terminarea războiului inter-coreean în 1953, partea de nord este Coreea de Nord, iar partea de sud Coreea de Sud.Coreea de Sud, official Republica Coreea, este o țară capitalistă și democrată, membră a ONUWTOOECD și G-20 (țări dezvoltate). Coreea de Nord, oficial Republica Populară Democrată Coreea, este o țară comunistă, fondata de Kim Il-sung și condusă azi de Kim Jong-il.
Dovezi arheologice și lingvistice sugerează că originile coreenilor au fost în limba altaică, limba migratorilor din centul și sudul Siberiei,[1]care au populat Coreea antic in valuri succesive din Neolitic pana in Epoca Bronzului. Adoptarea sistemului de scriere chinezesc ("Hanja" în coreeană) in secolul II î.Hr,[2][3] și Budismul în secolul IV d.Hr, au avut efecte profunde în Cele trei regate ale CoreeiCele Trei Regate ale Coreei se referă la regatele GoguryeoBaekje și Silla, ce ocupau peninsula coreeană și Manciuria între Secolul I î.Hr. și Secolul VII î.Hr. Alte regate și state mai mici existau înainte periodei celor trei regate. Aceste state includ GayaDongyeOkjeo,BuyeoUsanTamna, ș.a.m.d. Perioada celor Trei Regate a început tradițional din anul 57 î.Hr., când regatul Saro (mai târziu Silla) în sud-estul peninsulei a obținut autonomie de la Dinastia Han a Chinei. Goguryeo în nordul peninsulei și-a obținut independență în 37 î.Hr., iar în 18 î.Hr., doi prinți din Goguryeo au fugit din stat și au fondat regatul Baekje, în sudul peninsulei (unde este Seul astăzi). Capitala regatului Baekje era Ungjin (unde este astăzi situat orașul Chionju). Regatul Gaya s-a separat de la Baekje în Secolul I î.Hr.
Coreea de Nord, oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană[1], este un stat care se întinde în partea de nord a peninsulei Coreea situată în nord-estulAsiei. Ea este vecină cu China (1.416 km de frontieră comună) și Rusia la nord (19 km de frontieră), iar în sud cu Coreea de Sud (238 km de frontieră). Această ultimăfrontieră este constituită în zona demilitarizată, care este în realitate foarte puternic militarizată, fiind supravegheată de peste un milion de soldați[2]Japonia, vecinul maritim al Coreeii, nu are frontieră terestră cu ea, dar sunt despărțite de Marea JaponieiPartidul Muncii din Coreea este la putere din 1948. Kim Jong-il este Secretar General al partidului și liderul suprem al țării. După eliberarea Coreei de sub ocupația japoneză la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Coreea a fost împărțită de Națiunile Unite în două părți delimitate de paralela 38. Coreea de Nord urma să fie administrată de către URSS, iar Coreea de Sud de către SUA. Istoria Coreeii de Nord începe, astfel, prin proclamarea unei Republici Populare în 1948. Conform constituției, Coreea de Nord este o republică socialistă, dar mulți o consideră o dictatură absolută de tip stalinist,[3][4][5][6]unde Kim Ir-sen a înlocuit marxismul cu ideologia juche. Aparatul de stat este dominat în totalitate de către Partidul Muncii din Coreea, al cărui rol conducător este ancorat în constituție. Există și două partide minore, aceste trei partide fiind unite în Frontul Democratic pentru Reunirea Patriei. Organul suprem de stat este parlamentul, a cărui membrii se aleg pe o perioadă de 5 ani. Parlamentul se întrunește în plen doar odată sau de două ori pe an, în restul timpului țara fiind condusă de prezidiul parlamentului. Președintele prezidiului, în momentul de față (2010) Kim Yong-nam, este teoretic conducătorul statului. Mai există și Comitetul Național de Apărare (condus de Kim Jong-il), care se ocupă de politica externă și de forțele armate. Funcțiile publice sunt ocupate, după cum scrie în constituție, conform centralismului democratic. La alegeri, candidații unici, toți susținuți de către partid, sunt de obicei aleși cu 100% din voturi, cu o participare la vot practic tot de 100%.[7] De la moartea lui Kim Ir-sen, postul de președinte de stat nu a mai fost ocupat, Kim Ir-sen fiind acum Președinte etern. Văzută din Occident, Coreea de Nord este „cea mai pură formă de totalitarism pe care mintea umană a inventat-o vreodată. Statul este caracterizat de un cult al personalității cvasireligios, o politică oficială de o xenofobie feroce, și prezența unui sistem de lagăre de concentrare. Există raporturi credibile despre experimente chimice făcute pe prizonieri politici.”[8] Relieful țării este alpin, format din lanțuri de munți și platouri înalte și vf. cel mai înalt este vulcanul Paektu(2,750). Populatia este de 22.488.000 loc. și fiind aproape exclusiv coreeană. Minoritatea principală o formează chinezii. Din cauza guvernului actual, o mare parte din populație este fără religie. Religiile principale sunt: ch'ondogyo(religia tradițională coreeană), creștinismul și budismul. Limba oficială este coreeana. Sporul natural a înregistrat o scădere severă în ultimii ani. Populația rurală ocupă încă o pondere importantă. Economia e de tip centralizat, fiind bazată pe industria grea (sidelurgică, constructoare de mașini, industrie chimică și textilă) și pe agricultură. În cooperativele agricole se cultivă orez, porumb, orz și legume. Statul are bogate resurse subterane de minerale, printre care cărbune, fier și magneziu. Imn: Aegukka („Cântecul Patriotic”) , deviza: 강성대국 („Națiune puternică și prosperă”).
Coreea de Sud, oficial Republica Coreea (coreeană 대한민국) este o țară din Asia de Est, cu capitala la Seul, a doua mare metropolă din lume [1] și un important oraș pe plan mondial.[2] Se învecinează cu Republica Populară Chineză la vest, Japonia la est și Coreea de Nord la nord. Deviza: 없음 , imn: Aegukga (애국가). Teritoriul peninsulei a fost populat încă din cele mai vechi timpuri[3]. În anul 918 ia ființă regatul Goryeo, condus de dinastia Goryeo, care a continuat să existe până la invazia mongolilor din anul 1258[4]. În secolul al XVII-lea statul este stăpânit de de dinastia chineză a manciurienilor care l-a izolat de lumea externă. În anul 1895 se instaureză protectoratul Japoniei, iar în1910 Coreea este anexată de aceasta. După cel de-Al Doilea Război Mondial dominația Japoniei este înlăturată, iar nordul Coreei este eliberat de armata rusă în august1945, în timp ce sudul este controlat de americani. PrinConstituția de la 17 iulie 1948 se proclamă Republica Coreea, iar la 15 august, același an, este alcătuit primulguvern de către președintele Li Sâng Man. Independența țării a fost recunoscută de ONU la 12 decembrie 1948. Pe data de 25 iunie 1948 Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, astfel izbucnind Războiul coreean care încetează în urma armistițiului de la Panmunjon din 27 iulie 1953[5]În ciuda acestor conflicte dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, țara a devenit tot mai activă pe plan internațional[6]. În 1990 se stabilesc relații diplomatice cu URSS și, doi ani mai târziu, Republica Coreea devine membru al ONU. În decembrie 2000, președintele Kim Dae Jung primește Premiul Nobel pentru Pace[7]Conform Constituției adoptate la 25 februarie 1988, Coreea de Sud este republică prezidențială, unde președintele și Cabinetul (Consiliul de Stat) exercită puterea executivă, iar cea legislativă de un Parlament Unicameral (Adunarea Națională). Mandatul președintelui este de 5 ani, acesta fiind ales prin vot direct. Cele mai importante partide politice sunt: Partidul Democrat-Milenium, Partidul Liberal Democrat Unit, Partidul Oamenilor Uniți, Partid Marii Națiuni[8]Teritoriul țării este împărțit în 9 provincii și 6 orașe. Cel mai mare oraș este Seul care are opopulație de 10.421.782 de locuitori (23 de milioane locuitori cu împrejurimi). Diviziunile majore în Coreea de Sud sunt provinciile, orașele metropolitane (orașe ce se bucură de o autonomie de conducere și care nu sunt parte constituentă a unei provincii) și orașul special. Populația Coreei de sud este de 49.024.737 milioane de locuitori, fiind totodată printre statele cu cele mai mari densități din lume. Populația este compusă în special din coreeni iar minoritățile cele mai mari sunt chinezi hanjaponezi și mongoli. Peste 80% din populația Coreei de sud locuiește la oraș. Religia: Principalele religii din Coreea de sud budismul și confucianismul. Aproximativ 28% din sud-coreeni sunt creștini. Alte religii importante sunt Chundo Kyoșamanismul(credința în spirite) și taoismul. Limba: Limba oficială este coreeana. Este o limbă izolată(adică, nu este înrudită genealogic cu nici o altă limbă) chiar dacă unii lingviști consideră că face parte din familia altaică. Este considerată ca find înrudită cu japoneza. Înainte de a avea o scriere proprie era scrisă folosind hanja, ideograme chinezești pronunțate în coreeană. În secolul al XV-lea un sistem de scris propriu, numit hangul, a fost inventat de către regele Sejong cel MareArtele și cultura Coreei a fost puternic influențate de-a lungul anilor de contactul cu China. Budismul,care a dominat viața coreeană din secolul VII până în secolul XII, a influențat mult artele. Multe temple budiste, mănăstiri, morminte sfinte, palate și alte opere de artă ajută la dezvoltarea turismului Coreei de Sud. În timpul dinastiei Koryo au fost construite numeroase opere de artă. Poveștile populare, muzica, poezia și teatrul, toate fac parte din tradiția budistă și confuciană. Din divizia a peninsulei, muzica a fost împărțită în două tipuri: muzica traditionala și muzica moderna. Muzica tradițională coreeană numită Hanguk Eumak, s-a dezvoltat în moduri diferite a lungul secolelor și a îndeplinit un rol important în ceremonii și evenimente. Muzica coreeană modernă, numită K-pop(Korea Pop) e un gen muzical ce constă în muzică electronică, hip hop, pop, rock, și R&B originară din Coreea de Sud. Pe lângă muzică, K-pop-ul a evoluat într-o mică subcultură între adolescenții și adulții tineri din Asia de Sud-Est și centrală, rezultând într-un interes larg răspândit în ceea ce privește interesul pentru tendințele cântăreților și trupelor de K-pop. Principalele posturi de televiziune din Coreea de sud sunt MBCSBS și KBS, ultima dintre ele este televiziunea națională sud-coreeană. Aceste posturi de televiziune au regizat filme și seriale care s-au bucurat de mari succese pe plan internațional. Dezvoltarea industriei filmului s-a dezvoltat după Războiul din Coreea de atunci și până în 1972, filmul său coreean a trăit așa-numita epoca de aur. În ultimii ani, mai multe filme și mai mulți regizori și actori din Coreea de Sud au reușit să obțină premii la festivale internaționale. Filmele și serialele sud-coreene au fost difuzate în mai multe state precum: JaponiaRepublica populară chinezăVietnamRepublica ChinaAustraliaRomâniaBosnia și Herțegovina și Kazahstan, etc. Coreea de Sud este o putere economică la nivel mondial și face parte din categoria țărilor dezvoltate. Are a douăsprezecea economie la nivel mondial și a treia în Asia, după Japonia șiChina. Cel mai mare partener comercial și de export al Coreei de Sud este, astăzi, China. Țara a avut o creștere economică rapidă datorită exporturilor de produse finite, fiind una din cei Patru Tigri Asiatici[9]. Cele mai importante ramuri ale industriei sunt construcția de automobile, de semiconductoare, de electronice (Samsung și LG Electronics), de nave și industria siderurgică. Petrolul extras din Insula Jeju este prelucrat în rafinăriile de la Yosu și Ulsan. În industria siderurgică sunt folosite minereuri de fier extrase de la Chongju și Yangyang, cărbuni cocsificabili extrași, în special, de la Samchock și lemn. Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon și Insula Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică și soda calcinată, îngrășămintele azotoase și chimice, concentratele complexe și produsele petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc) care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan. În domeniul construcției de automobile, țara se află pe locul al cincilea pe glob, cei mai mari producători fiind Hyundai și Kia Motors[10]Agricultura polarizează 12% din populația activă, dar, deși este foarte productivă, nu asigură necesarul intern. Pe jumătate din suprafața agricolă se cultivă orezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultivă batate, tutun și soia. Pescuitul reprezintă, la rândul său, o altă ramură importantă, plasând Coreea de Sud pe locul 9 în lume. Comerțul exterior a crescut mult în anii '60 ducând la dezvoltarea economică a acestui stat. Coreea de sud își exportă produsele în SUA,Republica populară chinezăJaponia și Republica China, etc. Coreea de Sud exportă: textile, utilaje, nave, produse electrotehnice, automobile, articole de cauciuc, conserve de pește și porțelan, iar principalele produse importate sunt: petrol, produse petrochimice, produse chimice, materii prime, mașini și utilaje. Sunt bine dezvoltate, principala cale ferată leagă orașele SeulDaejeonDaegu și Busan. Coreea de sud are 11 mari porturi și 4 mari aeroporturi. Și comunicațiile sunt bine dezvoltate, Coreea de sud are 84 statii de radio AM si 53 de statii FM. Coreea de sud este un mare producător de telefonie mobilă, principalele companii sunt LG și Samsung
 Coreea de Sud ocupă teritoriul sudic al Peninsulei Coreea care pătrunde în mare aproximativ 1 100 km. Această peninsulă muntoasă este înconjurată la vest de Marea Galbenă, la est de Marea Japoniei și în sud de Strâmtoarea Coreea și Marea Chinei de Est. Suprafața totală a țării este de 99 617,39 km². Coreea de Sud poate fi împărțită în patru mari regiuni: partea estică cu munți înalți și câmpii litorale înguste; partea vestică cu vaste câmpii litorale, râuri și dealuri domoale; partea sud-vestică cu munți și văi; partea sud-estică dominată de întinsul bazin al Râului Nakdong. Teritoriul țării este predominant muntos și este, în mare parte, neutilizabil în agricultură. Zonele de șes constituie doar 30% din suprafața totală. Aproape 3 000 de insule, majoritatea nelocuite, aflate pe coasta vestică și estică, intră în componența teritoriului Coreei de Sud. Insula Jeju se află la aproximativ 100 kilometrei sud în largul Mării Chinei de Est. Este cea mai mare insulă, cu o suprafață de 1 845 km². Aici se atinge cea mai ridicată altitudine, de 1 950 metri pe vulcanul stins Halla-san. Alte insule mai sunt Ulleungdo și Liancourt Rocks, care este situată la cea mai mare distanță în largul mării dintre toate insulele, și Insula Marado, care este cel mai sudic punct. Liancourt Rocks este una din numeroasele insule disputate cu Japonia[11], iar Ulleungdo este nelocuită. Clima este temperată cu precipitații bogate în timpul verii și ierni care pot fi foarte friguroase. În Seul, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -7 °C și 1 °C, iar temperatura medie a lunii iulie variază între 22 °C și 29 °C. În partea de sud, temperaturile sunt mai ridicate iarna și mult mai scăzute în depresiunile intramontane. Cantitatea de precipitații este concentrată între lunile de vară, din iunie până în septembrie. Coasta de sud este locul unde se produc taifunurile târzii, cu vânturi puternice și precipitații abundente. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 1 370 mm/m2 an în Seul și 1 470 mm/m2 an în BusanHidrografia: Râurile din Coreea de Sud sunt scurte și repezi. Ele sunt folosite mult pentru irigații și pentru crearea hidroelectricității dar au o valoare limitată pentru navigație. Cele mai importante râuri sunt: Taedong, Han și Kum în partea centrală a țării și Naktong în sud-est. Vegetația corespunde florei manciuriene apărute la contactul dintre pădurile temperate boreale (taigaua) și vegetația subtropicală și tropicală meridională. Pădurile ocupă în ansamblu peste 70% din suprafața peninsulei. De mare valoare economică sunt cedrulcoreean, molidul negru și argintiu, pinul roșu, stejarulteiul castaniu, dafinul, stejarul semperviriscent, ginkgobambusul etc. Fauna este diversă și cuprinde unele specii de interes cinegetic: tigrul de Ussuri, pantera,ursul brun, ursul negru, lupul roșu, jedrul cu gușă galbenă, pisica salbatică, cerbul nobil, cerbul pătat, elanul, veverița, iepurelefazanii etc.
Ulzzang (scris și Uljjang, pronunțat ul-jang) este un termen folosit în Coreea de Sud care se traduce literar ca „cea mai frumoasă față” sau „arătos”. Acest argou este des folosit de netizeni, pentru concursuri cu fete care concurează pentru titlul de „ulzzang”. Cu toate acestea, ulzzang s-a dezvoltat mai degrabă ca o subcultură/stil, decât ca un eveniment de tipul competiției/concursului. De obicei, concurentele sunt fete din Coreea (câteodată din China sau Japonia, unele fiind chiar din America de Nord sau Europa)[1] care au aceleași trăsături. Ochii sunt principalul obiectiv și conceptul aspectului fizic. Ele folosesc de obicei o mulțime de produse cosmetice pentru a-și face ochii foarte mari, cum ar fi lipiciul pentru pleoape, lentile de contact cosmetice, gene false foarte lungi, creion contur pentru ochi. Ele au de obicei un ten fără cusur, nas mic și buze mici și subțiri, exact ca personajele anime. De asemenea folosesc o mulțime de programe și site-uri pentru editarea pozelor pentru a le face să arate ca niște păpuși. Unii adolescenți care au luat parte la cultura ulzzang au ajuns faimoși datorită aspectului fizic. 
Unii oameni le găsesc pe fetele ulzzang ca fiind incredibil de draguțe și atractive, în timp ce alții le găsesc hidoase și false. 

Makgeolli (în limba coreeană: 막걸리) este o băutură alcoolică tradițională din Coreea. Cunoscută și sub numele de Makuly(takju), ea este făcută din orez fermentat, ceea ce îi dă o culoare albă, lăptoasă. Conținutul de alcool este de ca. 6,5- 7%. Este deseori folosită în ritualuri religioase în Coreea. Se bea după ce este scuturată sau amestecată, pentru că este nefiltrată. În Coreea de Sud existau în 2009 ca. 700 de fabrici de makgeolli. (The Daily Yomiuri, 15 decembrie 2009, p. 11).
Regele Dongmyeong din Goguryeo (n. 58 î.Hr. – d. 19 î.Hr.) sau Dongmyeongseongwang(東明聖王), cel mai bine cunoscut după numele său de naștere Jumong, a fost un regecoreean care a domnit din anul 37 î.Hr. până la moartea sa. A fost fondatorul monarhiei din Goguryeo, cel mai nordic din Cele trei regate ale Coreei. În Gwanggaeto era denumit Chumo-wang (Regele Chumo). Numele său păstrat în diverse înregistrări este Chumong (추몽, 鄒蒙), Jungmo (중모, 中牟 sau 仲牟) sau Domo (도모, 都牟). Tatăl: Hae mosu , Mama: Yuhwa , Tată vitreg: Geumwa, rege în Dongbuyeo , Prima soție: Doamna Ye (Soya sau Yesoya in film) , copil: Yuri (Regele Yuri), A doua soție: So Seo-no , copii: Biryu , Onjo (Regele Onjo).

Dinastia Goryeo/Koryo, sau regatul Goryeo (918-1392) a fost un stat suveran coreean fondat în anul 918 de către împăratul Taejo. A realizat unirea celor Trei regate târzii ale Coreei (Shilla, Hubaekje (Baekje târziu) și Hugoguryeo (Goguryeo târziu) în 936 și a condus mare parte din Coreea până în 1392 când a fost înlocuit de dinastia Joseon. Goryeo și-a extins teritoriile până aproape de orașul Wonsan de astăzi spre nord-est(936-943) și până la râul Amnok(993) și mai târziu pe aproape toată întinderea peninsulei(1374). Două din cele mai impresionante artefacte ale Goryeo sunt ceramica de Goryeo și Tripitaka Coreana, scripturile budiste cioplite în 80,000 de tabel de lemn, aflate astăzi la templul Haeinsa. În 668, Shilla a cucerit Baekje și Goguryeo cu ajutorul dinastiei Tang, dar pe la sfârșitul secolului 9 a început să se clatine, monarhii săi erau tot mai lipsiți de imaginație și presați de puterea oamenilor de stat. Au apărut mulți hoți și haiduci, iar în anul 900, Gyeon Hwon(regele și fondatorul Hubaekje) s-a revoltat împotriva controlului Shillei și a fondat Hubaekje. În anul următor, Gung Ye(regele Hugoguryeo) s-a revoltat și a creat Hugoguryeo. Fiul unui lord regional, Wang Geon a mers în Hugoguryeo ca general. Hugoguryeo a căzut când Wang Geon(Taejo) s-a revoltat și l-a ucis pe Gung Ye în 918, fondând regatul Goryeo, iar Shilla aflată în declin era prea slabă să lupte cu Goryeo și Hubaekje, și s-a predat în fața Goryeo în 935. În 936 s-a predat și Hubaekje iar Goryeo a început era unei dinastii care avea să conducă Coreea timp de 474 de ani. Până prin secolul 14, Goryeo a început să se clatine în fața dinastiei mongole Yuan, căreia îi era stat vasal și îi plătea tribut. Chiar și regii Goryeo erau nevoiți să devină ostatici politici în Yuan înainte de a putea urca pe tron. Regele Gongmin(al 31-lea) a fost cel care a reușit să elibereze regatul de sub influența mongolă. Dinastia Goryeo și-a cunoscut sfârșitul în 1392, când generalul Yi Seong Gye(Taejo al Joseonului) s-a revoltat și l-a detronat pe ultimul rege al Goryeo, Gongyang, care a fost ucis doi ani mai târziu. Așa a început era înfloritoare a dinastiei Joseon. Numele Goryeo a fost derivat din Goguryeo, unul din cele trei regate timpurii ale Coreei, care și-a schimbat denumirea în Goryeo în timpul domniei regelui Jangsu(al 20-lea rege). Numele de astăzi al țării, Coreea, provine din numele Goryeo sau Koryo. Capitala regatului Goryeo a fost Gaegyeong, orașul Kaesong de astăzi. Shilla, care reușise o unificare incompletă a celor trei regate în 668, a început să slăbească și a pierdut controlul asupra lorzilor locali la sfârșitul secolului 9. Țara a intrat într-o perioadă de războaie civile și rebeliuni, conduse de Gung Ye și Gyeon Hwon. Gung Ye a fondat Hugoguryeo sau Taebong iar Gyeon Hwon a fondat Hubaekje. Împreună cu Shilla aflată în declin, cele trei sunt cunoscute ca Cele trei regate târzii. Wang Geon, descendentul unei familii de comercianți din Songdo (Kaesong) s-a alăturat Hugoguryeo dar l-a detronat pe Gung Ye stabilind dinastia și regatul Goryeo. Goryeo a adoptat o atitudine prietenoasă față de Shilla și ostilă față de Hubaekje, dar în 927 Goryeo a fost înfrântă de Hubaekje în zona Taegu. Wang Geon și-a pierdut cei mai buni suporteri în luptă. Timp de trei ani după această bătălie, Hubaekje a dominat cele trei regate târzii, dar după o înfrângere la Andong în 930 și-a pierdut puterea. Era celor trei regate târzii s-a încheiat odată cu anexarea Shillei de către Goryeo în 935 și înfrângerea Hubaekje în 936. Wang Geon a mutat capitala în orașul său natal, Songdo și a condus peninsula coreeană ca primul împărat al Goryeo. El s-a însurat cu o fiică a familiei regale a Shillei și le-a permis nobililor să-și păstreze pământurile. Wang Geon (877-943), fondatorul Goryeo. Terminologia folosită la curtea regală era asemenea unui imperiu, și nu unui regat. Capitala, numită atunci Gaegyeong (개경) era denumită capitala imperială, iar palatele erau numite palate imperiale. Poporul folosea un sistem de capitale multiple, Gaegyeong(Kaesong de azi) era capitala principală, iar Seogyeong(Pyeongyang de azi), Namgyeong(Seulul de azi) și Donggyeong(Gyeongju de azi) erau capitalele secundare. Printre termenii regali utilizați erau: “Maiestatea Imperială”( 폐하), “Împărăteasa” ( 황후), “Prinț moștenitor imperial”( 태자) sau “Împărăteasă-mamă”( 태후). Toți acești termeni indică faptul că Goryeo era condus ca un imperiu. După invaziile mongole, toți acești termeni au fost interziși de către conducătorii mongoli, iar monarhii Goryeo erau nevoiți să adauge caracterul 충 “Chung” care însemna loial, în numele postume. De aceea, regii de după Wonjong, și până la Gongmin au titulatura Chung în față. Cum puterea mongolilor a scăzut, regii nu au mai folosit Chung dar tot nu au putut să restaureze numele de templu pentru regi, pentru că Yuan era încă stat suveran Goryeo. Casa Yi din Inju(인주 이씨) i-a însurat pe monarhii Goryeo, de la Munjong până la Injong, câștigând mai multă putere decât regele însuși. Acest lucru a dus la o lovitură de stat dată de Yi Ja-gyeom în 1126, care a eșuat, dar puterea monarhiei a slăbit; Goryeo a suferit un război civil între nobili. În 1135, nobilul Myo Cheong a sugerat mutarea capitalei la Seogyeong. Această propunere a divizat nobilii în două tabere, una condusă de Myo Cheong, care era în favoarea mutării capitalei și expansiunea spre Manchuria, iar alta condusă de Kim Bu Sik(autorul Samguk Sagi) care se opunea. Myo Cheong a eșuat în al convinge pe regele Injong și s-a răsculat împotriva guvernului, fiind în cele din urmă ucis. În 1170, un grup de ofițeri înarmați conduși de Jeong Jung Bu, Yi Ui Bang și Yi Go a lansat o lovitură de stat care a fost un succes. Regele Uijong a fost exilat și pe tron a urcat regele Myeongjong. Invaziile mongole in Coreea, intre anii 1231 si 1254: În 1231 mongolii aflați sub conducerea lui Ogedei Khan au invadat Goryeo ca parte a unei campanii generale de a cuceri China. Membrii curții regale au plecat în insula Ganghwa în 1232. Conducătorul armatei, Choe U a insistat ca regatul să riposteze dar acesta a rezistat timp de 30 de ani, după care a căzut la pace în 1259. În tot acest răstimp, mongolii au dus mai multe campanii majore, în anii 1231, 1232, 1235, 1238, 1247 sau 1253 prin care au răvășit părți din provinciile Gyeongsang și Jeolla. Luptele au fost devastatoare pentru Goryeo, pierzându-se multe vieți omenești nevinovate și ducând la statutul de stat tributar față de dinastia Yuan. Rezistența civililor a fost puternică, iar curtea imperială aflată în insula Ganghwa a încercat să întărească fortărețele. Câteva lupte au fost câștigate de regat dar valul dușmanilor era prea mare. În 1236 regele Gojong (al 23-lea rege, în timpul domniei sale au început invaziile mongole) a ordonat refacerea Tripitaka Koreana care fusese distrusă în timpul invaziei din 1232. Această colecție de scripturi budiste a fost realizată în 15 ani, 80,000 de sculpturi în lemn, care au rezistat atâția ani, existând și în prezent. Prin 1258, oficialii care au insistat asupra păcii cu mongolii câștigau tot mai multă putere și au trimis un convoi în Yuan, semnându-se un tratat de pace cu aceștia. Tratatul prevedea puterea suverană și păstrarea tradițiilor culturale ale Goryeo și implica renunțarea la controlul strict asupra regatului având în vedere că regatul se afla sub conducerea directă a imperiului. Provinciile nordice al regatului au fost anexate de imperiul mongol și incorporate în acesta. Începând cu regele Wonjong (al 24-lea rege), Goryeo era stat tributar către imperiul Yuan. Goryeo a trimis 36 de misiuni tributare către Yuan în timpul domniei lui Kublai Khan (nepot al binecunoscutului Ginghis Khan). Dinastia Goryeo a supraviețuit sub aspra dominație până când regele Gongmin (al 31-lea rege, deja prezentat) a început să împingă înapoi garnizoanele mongole. Până în 1350, Goryeo s-a desprins de sub influența Yuan. Când regele Gongmin a fost întronat Goryeo se afla încă sub influența imperiului mongol. A fost forțat să petreacă mulți ani la curtea imperială, fiind trimis acolo în 1341 ca prizonier înainte de a deveni rege (vedeți cazul prințului Youngpo din Jumong). Acolo s-a însurat cu prințesa mongola, care devenea regina Noguk. Dar pe la mijlocul secolului 14 dinastia Yuan începea să se clatine, fiind înlocuită în 1368 de dinastia Ming. Regele Gongmin a început eforturile de a reforma guvernul regatului său și de a îndepărta influența mongolă. Primul său pas a fost să-i înlăture pe toți aristocrați pro-mongol. Apoi armata Goryeo a recuperat provinciile furate de mongoli cu ajutorul oficialului Yi Ja Chun și a fiului acestuia Yi Seong Gye (Taejo al Joseon). După moartea reginei Noguk regele a devenit indiferent la politică și a căzut într-o adâncă depresie, încredințându-i sarcinile sale preotului budist Shin Don. Dar după 6 ani, Shin Don și-a pierdut poziția iar regele a fost asasinat de un tânăr, Yeom Jesin (1304-1382), principalul oponent politic al lui Shin Don. În 1388, regele U (fiul lui Gongmin cu o concubină) și generalul Choe Yeong au pus la cale o campanie de invadare a Liaoning. Regele l-a însărcinat pe generalul Yi Seong Gye cu campania dar acesta s-a oprit la graniță și s-a revoltat. Goryeo a căzut în mâinile lui Yi Seong Gye care i-a asasinat pe ultimi trei regi ai regatului, a uzurpat tronul și a fondat dinastia Joseon în 1392.
Dinastia Goryeo a condus Coreea intre 918 tsi 1392. Acesta se compune din 34 regi în 17 generatii. Ceea ce urmează este, în primul rând, o genealogie selectivă a clanului Wang [1], și a doua, un tabel relațiile dintre Dinastia mongoleza Yuan si roialitatea Goryeo [2]. Genealogia clanului regal Wang este: Taejo de Goryeo (Wang Geon) 877-943, r. 918-943 ; Hyejong deGoryeo (Wang Mu) 912-945, r. 943-945 ; Jeongheongong ; Taeja Wang Je ; Taeja Wang Tae ; Jeongjong de Goryeo (Wang Yo) 923-949, r. 945-949 ; Gyeongchunwon'gun ; Gwangjong de Goryeo (Wang So) 925-975, r. 949-975 ; Gyeongjong de Goryeo (Wang Ju) 955-981, r. 975-981 ; Mokjong de Goryeo (Wang Song) 980-1009, r. 997-1009 ; Hyohwa Taeja ; Munwon Taewang ; Jongtongguksa ; Daejong (Wang Uk) d. 969 ; Hyodeok Taeja ; Seongjong de Goryeo (Wang Chi) 960-997, r. 981-997 ; Gyeongjang Taeja ; Anjong (Wang Uk) d. 996 ; Hyeonjong de Goryeo (Wang Sun) 992-1031, r. 1009-1031 ; Deokjong de Goryeo (Wang Heum) 1016-1034, r. 1031-1034 ; Jeongjong de Goryeo (Wang Hyeong) 1018-1046, r. 1034-1046 ; Aesanggun ; Nakranghu ; Gaeseonghu ; Munjong de Goryeo (Wang Hwi) 1019-1083, r. 1046-1083 ; Sunjong de Goryeo (Wang Hun) 1047-1083, r. 1083 ; Seonjong de Goryeo (Wang Un) 1049-1094, r. 1083-1094 ; Heonjong de Goryeo (Wang Uk) 1084-1097, r. 1094-1095 ; Hansanhu ; Sukjong de Goryeo (Wang Hui) 1054-1105, r. 1095-1105 ; Yejong de Goryeo (Wang U) 1079-1122, r. 1105-1122 ; Injong de Goryeo (Wang Hae) 1109-1146, r. 1122-1146 ; Uijong de Goryeo (Wang Hyeon) 1127-1173, r. 1146-1170 ; Hyoryong Taeja ; Daenyonghu ; Myeongjong de Goryeo (Wang Ho) 1131-1202, r. 1170-1197 ; Gangjong de Goryeo (Wang O) 1152-1213, r. 1211-1213 ; Gojong de Goryeo (Wang Jeol) 1192-1259, r. 1213-1259 ; Wonjong de Goryeo (Wang Sik) 1214-1274, r. 1259-1274 ; Chungnyeol de Goryeo (Wang Geo) 1236-1308, r. 1274-1308 ; Chungseon de Goryeo (Wang Jang) 1275-1325, r. 1308-1313 ; Chungsuk de Goryeo (Wang Man) 1294-1339, r. 1313-1330, 1332-1339 ; Chunghye de Goryeo (Wang Jeong) 1315-1344, r. 1330-1332, 1339-1344 ; Chungmok de Goryeo (Wang Hun) 1337-1348, r. 1344-1348 ; Chungjeong de Goryeo (Wang Jeo) 1337?-1351, r. 1348-1351 ; Yongsan Wonja 1325-1341 ; Gongmin de Goryeo (Wang Jeon) 1330-1374, r. 1351-1374 ; U de Goryeo (Wang U) 1363-1389, r. 1374-1388 ; Chang de Goryeo (Wang Chang) 1381-1389, r. 1388-1389 ; Heungtakgun (fiul lui Chungseon) ; Gangyanggong (fiul lui Chungnyeol) ; Siyanghu (fiul lui Wonjong) ; Sun'angong ; An'gyonggong (fiul lui Gojong) ; Sonsa (fiul lui Myeongjong) ; Honggi ; Hongchu ; Honggyu; Honggyun ; Honggak ; Hongi ; Won'gyeongguksa (fiul lui Injong) ; Sinjong de Goryeo (Wang Dak) 1144-1204, r. 1197-1204 ; Huijong de Goryeo (Wang Yeong) 1181-1237, r. 1204-1211 ; Changwongong ; Siryeonghu ; Gyeongwongong ; Daeseonsa ; Daeseonsa ; Chungmyeongguksa ; Yangyanggong ; Wang In ; Wang Yeong ; Wang Bun d. 1291 ; Sunhwahu d. 1360 ; Wang Gyun ; Gongyang de Goryeo (Wang Yo) 1345-1394, r. 1389-1392 ; Wang Seok ; Wang Woo ; Wang Hui ; Wang Yeon ; Hyohwigun ; Sangdanghu (fiul lui Sukjong) ; Wonmyongguksa ; Daebanggong ; Daewongong ; Jeangong ; Tonguihu ; Uicheon (fiul lui Munjong) ; Sang'angong ; Dosaengseungtong ; Geumgwanhu ; Byeonhanhu ; Nakranghu ; Pyeongyanggong (fiul lui Hyeonjong) ; Wang Chung ; Wang Wyu (fiul lui Taejo) ; In'ae ; Wonjang Taeja . Relatiile cu dinastia Yuan : Kublai Khan 1215-1294 ; Zhenjin 1243-1285 ; Kamala d. 1302 ; Queen Gyeguk d. 1315, m. Chungseon de Goryeo ; Darmabala 1264-1292 ; Amuge ; Queen Joguk, m. Chungsuk de Goryeo ; Boluo Temür ; Queen Noguk d. 1365, m. Gongmin de Goryeo ; Khaishan Khan 1281-1311 ; Khutughtu Khan 1300-1329 ; Toghun Temür 1320-1370, m. Empress Qi (from Goryeo) ; Hugechi ; Esen Temür ; Queen Bokguk d. 1319, m. Chungsuk de Goryeo ; Aoluchi ; Temür Buhua ; Shuosiban ; Queen Deongnyong, m. Chunghye de Goryeo ; Chungmok de Goryeo ; Queen Jeguk 1259-1297, m. Chungnyeol de Goryeo ; Chungseon de Goryeo .

Joseon (Iulie 1392 – August 1910) (Chosŏn, Choson, Chosun) a fost ultima dinastie coreeană ce a domnit aproximativ 5 secole, ea fiind fondată după căderea regatului Goryeo, ce este astăzi orașul Kaesong. La început, Coreea a fost redenumită și capitala a fost mutată la Seul și frontiera nordică a Regatului a fost extinsă la limitele naturale. În timpul domniei Joseon s-a consolidat regula absolută față de Coreea, a încurajat instaurarea idealurile confucianiste și doctrine în societate coreeană, a importat și adaptat cultura chineza, și a dus pe cota înaltă de cultură clasică coreeană, comerțul, știința, literatura și tehnologia. 
Sejong Cel Mare de Joseon (Coreea:세종대왕, 1392 – 1450, r. 1418 – 1450) a fost al 4-lea rege al Dinastiei Joseon. A fost al doilea fiu al lui Taejong, si predecesor al fratelui sau mai in varsta al lui Tata Taejong. Fondator al Hangul, Multe coreean a declarat, 'Sejong cel Mare', 'Sejong cel Mare Împăratul'. Tata: Taejong , Mama: Regina Wonkyung din clanul Yeoheung Min , Consoarte: Regina Soheon din clanul Chungsong Sim (소헌왕후, 1395 – 1446) , Consoarta regala Young din clanul Jinju Lee(영빈이씨) , Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim(신빈김씨,1406 - 1464) , Consoarta regala Hye din clanul Chungju yang(혜빈양씨, ? - 1455, Killed) , Consoarta regala Quiin din clanul Park clan (귀인 박씨) , Consoarta regala Quiin din clanul Choi clan(귀인 최씨) , Consoarta regala Sookui din clanul Cho clan (숙의 조씨) , Consoarta regala Soyong din clanul Hong clan (소용 홍씨) , Consoarta regala Sookwon din clanul Lee clan (숙원 이씨) , Consoarta regala Sangchim din clanul Song clan (상침 송씨) , Consoarta regala Saki din clanul Cha clan (사기 차씨) ; Copii: Munjong de Joseon (문종) — a doua fata a Regina Soheon din clanul Chungsong Sim , Sejo de Joseon (세조) — a doua fata a Regina Soheon din clanul Chungsong Sim , Lee yong(李瑢), Printe Anpyung(안평대군(安平大君) , Lee Ku(李璆), Printe Limyoung(임영대군(臨瀛大君) , Lee yeo(李璵), Printe Kwangpyong광평대군(廣平大君) , Lee Yu(李瑜), Printe Keonseong금성대군(錦城大君) , Lee Lim(李琳), Printe Pyungwan(평원대군(平原大君) , Lee yeon(李琰), Printe Yungeung영응대군(永膺大君) , Printesa Jungso— a doua fata a Regina Soheon din clanul Chungsong Sim , Printesa Jungui— a doua fata a Regina Soheon din clanul Chungsong Sim , Lee young(李瓔), Printe Hwaui(화의군(和義君)— a doua fata a Consoarta regala Young din clanul Jinju Lee , Lee eung(李璔), Printe Geyang(계양군(桂陽君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee Kong(李玒), Printe Uichang(의창군(義昌君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee Chim(李琛), Printe Milseong(밀성군(密城君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee youn(李璭), Printe Ikhyon(익현군(翼峴君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee Dang(李瑭), Printe Younghae(영해군(寧海君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee geo (李璖), Printe Damyang(담양군(潭陽君)— a doua fata a Consoarta regala Shin din clanul Chungju Kim , Lee Uh(李王+於), Printe Hannam(한남군(漢南君)— a doua fata a Consoarta regala Hye din clanul Chungju yang , Lee Hyon(李玹), Printe Soochun(수춘군(壽春君)— a doua fata a Consoarta regala Hye din clanul Chungju yang , Lee Jeon(李瑔), Printe youngpung(영풍군(永豊君)— a doua fata a Consoarta regala Hye din clanul Chungju yang , Printesa Jungan— a doua fata a Consoarta regala Sookwon din clanul Lee clan , Printesa Junghyun— a doua fata a Consoarta regala Sangchim din clanul Song clan. Intregul nume postum al regelui este King Sejong Jangheon youngmoon Yemoo Inseong Myunghyo the Great of Korea , 세종장헌영문예무인성명효대왕 , 世宗莊憲英文睿武仁聖明孝大王 .
Yeongjo (1694–1776, r. 1724–76) a fost al 21-lea rege al Dinastiei Joseon. A fost al doilea fiu al lui Sukjong, si predecesor al fratelui sau mai in varsta GyeongjongYeongjo a fost un profund monarh confucianist . Și se spune că a avut o mai bună cunoaștere a clasicilor decât oficialii lui . In timpul domniei lui Yeongjo și nepotului său Jeongjo, Confucianismul era la apogeu, astfel cum a fost redresarea economică din războaiele din secolele al XVI-lea și începutul târziu XVII-lea. Regele este, de asemenea celebru pentru care l-a prețuit pe Park Mun-su, care a fost numit ca Amhaeng-eosa sau ca insprectocr guvernamental secret. Park, care au câștigat marele merit de a infrange rebeliunea In-ja, a arestart multi ofițeri locali corupți în numele regelui. Singurul eveniment sumbru din timpul domniei lui Yeongjo a fost moartea fiului său, prințul moștenitor Sado. Sado cel mai probabil a suferit de boli mintale. El a ucis la întâmplare oameni în palat și a fost un deviant sexual. Yeongjo nu putea, prin normele de instanță ucide pe fiul său de mână proprie și pe o zi fierbinte de august în 1762, Sado a fost obligată să urce într-un cufar mare de orez din lemn. După opt zile, Sado a murit de sufocare.[1] Nouă ani mai târziu Yeongjo a murit, iar fiul lui Sado, Jeongjo, a devenit rege. Prima parte a anilor săi au fost marcate de intrigi politice și teama de oficialii tarii, care se temeau de Jeongjo să se răzbune pe ele pentru pedeapsa pe care a provocat moartea tatălui său, prințul moștenitor Sado. Yeongjo a fost îngropat în morminte dinastice la DonggureungYeongjo a fost primul care să ia măsuri împotriva activitatii catolicismului in tara. In Secolul 18, Catolicismul a fost început să achiziționeze un text în special în provincile Gangwon si Hwanghae. In 1758, Yeongjo a scos în afara legii oficial catolicismul . El este îngropat cu a doua sa soție la mormântul regal Wonneung în orașul GuriTata: King Sukjong , Mama: Consoarta regala Sook din clanul Choe , Consoarte: Regina Jeongseong din clanul Dalsung Seo (, 1692–1757)[2][3] , Regina Jeongsun din clanul Gyeongju Kim ( 1745–1805)[4] , Consoarta regala Jeong din clanul Lee clan , Consoarta regala Yeong din clanul Lee clan, 1696-August 23, 1764)[5][6] , Jo Gwi-in , Moon Suk-ui[7] , Copii: Printul mostenitor Hyojang (효장세자, 1719–1728), singurul copil al Consoartei regala Jeong din clanul Lee clan [8]. , Printul Sado (, 1735–1762), singurul baiat al consoartei Yeong din clanul Lee [9]. , O fiica cu consoarta Jeong din clanul Lee [10]. , Printesa Hwasoon— a doua fata a consoarteo Jeong din clanul Lee , Printesa Hwapyeong prima fata a consoartei Yeong din clanul Lee. , Printesa Hwahyeop (, 1733–52) a doua fiica a consoartei Yeong , Printesa Hwawan— a treia fiica a consoartei Yeong , Printesa Hwayoo — singura fata Jo Gwi-in. , Printesa Hwaryeong (화령옹주) — prima fata a Moon Suk-ui. , Printesa Hwagil (화길옹주) — a doua fata a Moon Suk-ui. Intregul nume postum al regelui Yeongjo de Joseon este King Yeongjo Jangsun Jihaeng Sundeok Yeongmo Uiryeol Jang-ui Hong-yun Gwang-in Donhui Checheon Geon-geuk Seonggong Sinhwa Daeseong Gwang-un Gaetae Giyeong Yomyeong Suncheol Geon-geon Gonyeong Baemyeong Sutong Gyeongnyeok Honghyu Junghwa Yungdo Sukjang Changhun Jeongmun Seonmu Huigyeong Hyeonhyo the Great of Korea , 영조장순지행순덕영모의렬장의홍윤광인돈희체천건극성공신화대성광운개태기영요명순철건건곤영배명수통경력홍휴중화융도숙장창훈정문선무희경현효대왕 , 英祖莊順至行純德英謨毅烈章義洪倫光仁敦禧體天建極聖功神化大成廣運開泰基永堯明舜哲乾健坤寧配命垂統景曆洪休中和隆道肅莊彰勳正文宣武熙敬顯孝大王 .
Queen Jeongsun (정순왕후 김씨, 1745–1805) a fost Regina consoarta ce s-a casatorit cu regele Yeongjo (1724–76), si regent a Coreei in 1800-1805 calitate de gardian al strănepotului minor, Sunjo de Joseon (1790–1834, r 1800–1834). Fiica a lui Kim Han-gu (김한구) si Lady Won. După moartea primei Regine a lui Yeongjo în 1757, ea a devenit regină în 1759. Ea a făcut o impresie de înțelepciune încă de la începutul căsătoriei ei cu talentul ei oratoric.lanurile din familia sa au intreprins conflicte grele , care au afectat-o pe regina. Ea a ramas vaduva in 1776. Stra-nepotul ei a avut numai 11 ani când a urcat pe tron în 1800, Jeongsun, a devenit regentă. Ca regent ea s-a facut responsabila de Persecutia catolica din 1801. Ea a condus pana la moartea s-a din 1805.
Regele Jeongjo (1752–1800) a fost cel de-al 22-lea rege al Dinastiei Joseon din Coreea. El a făcut multe tentative de a reforma și de a îmbunătăți viata tarii . El a fost precedat de bunicul sau Regele Yeongjo (1724–1776) si sucedat de fiul sau Regele Sunjo (r. 1800–1834). El este considerat ca fiind unul dintre cele mai de succes și vizionar conducătorii ai Joseon impreuna cu Regele SejongA fost fiul Printului Sado, care a fost pus la moarte de către tatăl său, regele Yeongjo. Mama sa, Lady Hyegyeong, a scris o autobiografie”Memoriile Lady Hyegyeong”detaliază viața ei de rău augur ca Principesa Moștenitoare a Coreei. Această colecție de memorii serveste ca o sursă neprețuită de informații istorice cu privire la ce se intampla politic în timpul domniilor regilor Yeongjo, Jeongjo și Sunjo. Când a fost prințul moștenitor, Jeongjo il întâlneste pe Hong Guk-yeong[1] un politician controversat , primul carel- a sprijinit cu fermitate pe Jeongjo și a trudit pentru a îmbunătăți puterea regelui, dar a ajuns să fie expulzaț din cauza dorinței sale de putere. Jeongjo a petrecut o mare parte a domniei lui incercand sa spele numele tatalui sau .El a mutat curtea in orasul Suwon pentru a fi mai aproape de mormantul tatalui sau . A contruit Fortareata Hwaseong pentru a pazi mormantul . Azi este in patrimonial UNESCO. Aderare: Epoca sa tulburarea ca tatăl său a fost ucis forțat. Regele Yeongjo ia decizia finală de a il executa pe Prințul Sado puternic influențat de alți politicieni care au fost împotriva prințului Sado. Din aceasta, el a trecut prin mai multe ori turbulente, dar le-au învins cu ajutorul Hong Guk-yeong.[1] Regele Jeongjo condus nouă Renaștere a dinastiei Joseon. Aceasta a fost inițial intensificat prin politica Tangpyeong continuă a lui Yeongjo. El a încercat să controleze politica întreaga națiune pentru achiziționarea de progres la nivel național. El a făcut reforme diferite pe parcursul domniei sale, în special de instituire a Kyujanggak, o librarie regala . Cu toate acestea, scopul acesteia era de a îmbunătăți orientarea culturală și politică a Joseon și de a recruta ofițeri talentați pentru a rula națiunii. El a condus, de asemenea, noi inițiative îndrăznețe socială, deschiderea pozitiile guvernamentale pentru cei care au fost prescrise din cauza statutului lor social. Jeongjo a avut suportul multor savanti Silhak precum : Jeong Yak-yongYu Deuk-gongPak Ji-won si Pak Je-ga, Și în plus, oamenii de știință Silhak au sprijinit puterea regală Jeongjo lui. Domnia regelui Jeongjo lui a văzut, de asemenea, creșterea și dezvoltarea continua a culturii populare a regatului. El a obtinut titlul larg de persoane istorice inovatoare, în ciuda ca avea statut ridicat în Joseon. În epoca Jeongjo, alte națiuni au realizat mai multe progrese prin războaie civile. Dar el nu a atins toate proiectele deoarece a avut parte de o moarte subită. El a murit subit în 1800 pentru un motiv misterios, fara sa vada pe tot parcursul vieții sale dorintele realizat de fiul său, Sunjo.[2] Există multe cărți cu privire la moartea misterioasa a Jeongjo, chiar și astăzi. El este îngropat cu soția lui la mormântul regal din Geonneung din orasul HwaseongTata: Printul Sado (1735–1762) , El primeste tilul postum de "Jangjo" , Mama: Regina Heongyeong din clanul Poongsan Hong (, 1735–1815)[3][4] , Consoarte: Regina Hyoui din clanul Cheongpung Gim ( 1753–1821)[5] , Consoarta RegalaWonbin din clanul Pyeongsan Hong ( 1766–1779)[6] , Consoarta regala Hwabin din clanul Yun ( 1765–1824)[7] , Ui-bin ( 1753–1786)[8] , Consoarta regala Subin din clanul Park (1770–1822)[9] , Copii: Printul Mostenitor Munhyo (, 1782–1786), singurul baiat al consoartei Ui din clanul Seong , Printul Regal Mostenitor (,1790–1834), singurul baiat al consoartei Su din clanul Park. , O fiica a consortei Ui din clanul Seong.[10] , Printesa Sukseon (, 1793–1836) singura fata consoartei regale Su din clanul Park. , Printul Sanggye (, 1770–1786), baiatul adoptival consoartei regale Won din clanul Hong.[11] Intregul nume postum: King Jeongjo Gyeongcheon Myeongdo Hongdeok Hyeonmo Munseong Muryeol Seongin Janghyo cel mare al Coreei. Jeongjo este portretizat in 6 drame moderne: Painter of the Wind (SBS, 2008) - În această dramă coreean adaptat din romanul Painter of the Wind de Lee Jeong-myeong, el este regele care protejează artiști și el, de asemenea, le dă funcțiilor lor. Portrait of a Beauty – un film din 2008 adaptat dupa romanul Painter of the Wind de Lee Jeong-myeong , Yi San (MBC, 2007) - o dramă coreene îce urmareste în primul rând cu povestea vieții sale. , The Ballad of Seoul - sau "Conspiracy in the Court", această poveste pornește de la un thriller de mister evoluează într-o intriga instanță în jurul regele și miniștrii lui conservatoare. 8 days Mystery of Jeongjo's Assassination o minidrama de 10 episoade, prezintă evenimente misterioase care înconjoară Jeongjo atunci când el a călătorit la site-ul completat de Hwaseong, unde a planificat să se mute capitala națiunii , Hong Guk-yeong (TV Series) - Aceasta este drama despre Hong Yeong-Guk, mâna dreaptăa lui Jeongjo.

Sunjo (1790-1834, r. 1800-1834) a fost al 23-lea rege al Dinastiei Joseon. El s-a Nascut ca Alteța Sa Regală Printul Gong de Korea, al doilea fiu al regelui Jeongjo cu concubine sa Lady Subin. In 1800,el accede la tron dupa moartea tatatui sau , Regele Jeongjo. Fratele sau , Printul Coroanei Munyo moare cu un an inaintea regelui Jeongjo. In 1802, el se casatoreste cu Lady Kim de Andong cunoscuta postum caRegina Sunwon, o fiica a lui Kim Jo-sun , liderul clanului Andong-Kim. Deoarece el avea 11 ani cand a venit pe tron , Regina mama Jeongsun, a doa sotie a Regelui Yeongjo din clanul Gyeongju Kim conducant ca regina regent. Tata: King Jeongjo (정조), Mama: Consoarta regala Su din clanul Park (수빈 박씨, 1770-1822)[1] , Consoart: Regina Sunwon din clanul Andong Kim (순원왕후 김씨, 1789-1857)[2][3]Consoarta regala”suk-ui din clanul Park (숙의 박씨) , Mostenitori: Printul Regal succesor (왕세자, 1809-1830), primul baiat al Reginei Sunwon din clanul Andong Kim.[4] , Un print necunoscut (?, 1820-?), al doilea fiu al reginei Sunwon din clanul Andong Kim . Printesa Myeongon (명온공주, 1810-1832) , prima fiica a reginei Sunwon din clanul Andong Kim . , Printesa Bokon (복온공주, 1818-1828), a doua fiica a reginei Sunwon din clanul Andong Kim , Printesa Deokon (덕온공주, 1828-1844), a treia fiica a refinei Sunwon din clanul Andong Kim . , Printesa Yeongon (영온옹주, 1817-1829), singura fiica a consoartei regale Suk din clanul Park . Numele postum: King Sunjo Seongak Yeondeok Hyeondo Gyeongin Sunhui Cheseong Eungmyeong Heumgwang Seokgyeong Gyecheon Baegeuk Yungwon Donhyu Euihaeng Soyun Huihwa Junryeol Daejung Jijeong Honghun Cheolmo Geonsi Taehyeong Changun Honggi Gomyeong Bakhu Ganggeon Sujeong Gyetong Suryeok Gongyu Beommun Anmu Jeongryeong Gyeongseong-hyo the Great of Korea , 순조선각연덕현도경인순희체성응명흠광석경계천배극융원돈휴의행소윤희화준렬대중지정홍훈철모건시태형창운홍기고명박후강건수정계통수력공유범문안무정령경성효대왕 , 純祖宣恪淵德顯道景仁純禧體聖凝命欽光錫慶繼天配極隆元敦休懿行昭倫熙化浚烈大中至正洪勳哲謨乾始泰亨昌運弘基高明博厚剛健粹精啓統垂曆功裕範文安武靖英敬成孝大王 .
Heonjong de Joseon (1827-1849, r. 1834-1849) a fost al 24-lea rege al Dinastiei Joseon din Coreea. A fost nepotul regelui Sunjo, si mama lui era Regina Sinjeong din clanul Pungyang Jo. Tatal lui era Printul Munjo, numit portum Ikjong, care a murit la varsta de 21 de ani inainte sa devina rege . Heonjong sa nascuse cu 3 ani inainte mortii lui Munjo. La vârsta de opt ani, el ajunge la tron dar nu la putere regatul a rămas în mâinile Andong Kimsfamilia bunicii sale Regina Sunwon. In 1840, puterea trece la familia mamei sale , in Urma persecutiei anticatolice Gihae din 1849. Heonjong a murit în 1849 fără un moștenitor. El a fost înmormântat la mormântul Gyeongneung. Așa cum era obiceiul, cu Analele Dinastiei Joseon, Cronica domniei Heonjong a fost întocmita după moartea sa, în 1851. Realizarea croniciide 16 volume a fost supravegheata de Jo In-yeong. Tata: Printul coroanei Hyomyoung(왕세자, 1809-1830)[1] , Mama: Regina Sinjeong din clanul Pungyang Jo (신정왕후 조씨, 1808-1890)[2] , Consoarte: Regina Hyohyeon din clanul Andong Kim (효현왕후 김씨)[3][4] , Regina Myeongheon dinclanul Hong (명헌왕후 홍씨)[5] , Consoarta Regala Gyeong din clanul Kim (경빈 김씨) , Kim Suk-ui (숙의 김씨) ,  copii: o fata cu Regina Myeongheon din clasul Hong.[6] , O fata cu Kim Suk-ui.[7]Numele postum: King Heonjong Jangsuk Chegeon Gyegeuk Jungjeong Gwangdae Jiseong Gwangdeok Hongun Janghwa Gyungmun Wimu Myeongin Cheolhyo the Great of Korea ,  헌종장숙체건계극중정광대지성광덕홍운장화경문위무명인철효대왕 ,  獻宗莊肅體健繼極中正光大至聖廣德弘運章化經文緯武明仁哲孝大王 .
Danjong de Joseon (1441-1457, r 1452-1455) a fost cel de-al saselea rege al Dinastiei Joseon. Danjong l-a succedat pe tatal sau , Munjong de Joseon, la varsta de 12 ani. Din moment ce el era prea tânăr să se pronunțe, guvernare tarii a căzut pe premier, Hwangbo In, sip e vicepremier, generalul Kim Jongseo. În 1453, acest guvern a fost răsturnat într-o lovitură de stat condusă de unchiul regelui, Sejo of Joseon, care a convins un număr de cercetători și funcționari care au servit în tara in timpul Regelui Sejong pentru susținerea afirmației sale la tron. Hwangbo In si Kim Jongseo au fost confiscate și uciși în fața porții Gyeongbokgung; in 1455 Danjong este fortat sa abdice si este exilat. În anul următor, 6 oficiali de la curte a încercat să-l restabilească la putere, dar complotul a fost descoperit și au fost executați imediat. Percepe că el ar reprezenta o amenințare continuă să se pronunțe sale, Sejo acceptat apoi sfatul instanței și a dispus ca Danjong fie eliminat. El a fost asasinat la casa lui, în locul în care el a fost exilat. Oameni trimiși de Sejo au blocat ușa dormitorului lui Danjong și au supraîncălzit camera, astfel Danjong moare luand foc. Acest lucru sa întâmplat în 1457. Danjong a fost deposedat de titlul său la timp el a fost exilat, și a fost ulterior numit în continuare "Prince Nosan" (노산군). In timpul domniei Regelui Sukjong, oameni de știință la curtea sa propus ca titlul să fie restaurat, iar în 1698, a fost retrogradat Prințul Nosan postum restaurată, primind numele postum de "Danjong" și, ulterior, era menționată ca Regele Danjong. Tata: Regele Munjong (문종) , Mama: Regina Hyeondeok din clanul Andong Kwon (현덕왕후 권씨) , Consoarte: Regina Jeongsun din clanul Yeosan Song (정순왕후 송씨) , Kim Suk-ui (숙의 김씨) , Fara mostenitor. Numele postum: King Danjong Gongeui Onmun Sunjeong Anjang Gyungsun Donhyo the Great of Korea ,  단종공의온문순정안장경순돈효대왕 , 端宗恭懿溫文純定安莊景順敦孝大王.
Gyeongjong (1688-1724, r 1720-1724) a fost al 20-lea rege al Dinastiei Joseon din Coreea. A fost fiul Regelui Sukjong cu Doamna Hee-bin din clanul Jang. În 1690, desemnarea ca moștenitor al tronului a lui Gyeongjong a fost făcută dupa o luptă între facțiunea Noron, ce îl susținea pe fratele său vitreg, Prințul Yeoning, și facțiunea Soron, ce îl susținea pe Gyeongjong de Joseon. Datorită acestei lupte, savanții Soron erau ținuți deoparte de putere și conflictele înttre facțiuni au atins un punct culminant în timpul domniei lui Gyeongjong. După moartea sa, Gyeongjong a fost îngropat în mormântul Uireung din Seokgwan-dong, Seongbuk-guSeul. Cronicile din timpul domniei Gyeongjong au fost publicate sub domnia lui Yeongjo din 1732. Tata: Regele Sukjong (숙종) , Mama: Consoarta regala Hee din clanul Jang (희빈 장씨) , Consoarte[1]: Regina Danui din clanul Shim (단의왕후 심씨, 1686-1718)[2] , Regina Seonui din clanul Eo (선의왕후 어씨, 1705-1730)[3] , Nu a avut urmași. Numele postum integral: Regele Gyeongjong Gakgong Deokmun Ikmu Sunin Seonhyo cel Mare al Coreeii , 경종각공덕문익무순인선효대왕 (scris în alfabetul hangul) , 景宗恪恭德文翼武純仁宣孝大王 (scris cu semne chinezești).
Seul (în hangul: 서울, sau Seoul Teukbyeolsi) este capitala Coreei de 600 de ani, având în prezent statut de oraș special. De la stabilirea Republicii Coreea (cunoscută mai degrabă cu numele de Coreea de Sud) în 1948, a fost capitala acestei țări, cu excepția unei scurte perioade de timp în timpul Războiului Coreei. Este situat în nord-vestul țării, sub DMZ, pe râul Han. Este singurul oraș din Coreea de Sud fără transcriere în hanja. Zona Națională a Capitalei Seul, ce include metropola Incheon și majoritatea provinciei Gyeonggi, are 24.5 milioane de locuitori, fiind a doua cea mai mare zonă metropolitană din lume. Aproape jumătate din populația Coreei de Sudtrăiește în Zona Națională a Capitalei Seul și aproape un sfert în orașul Seul, făcându-l cel mai puternic centru economicpolitic și cultural sud-coreean. Cu aproximativ 10 milioane de locuitori, orașul Seul este unul dintre cele mai populate orașe din lume. Densitatea sa a permis să devină orașul cu cele mai multe conexiuni digitale din economia globală. De asemenea are peste 1 milion de vehicule înregistrate, care cauzează câteva blocaje de trafic izolate, după miezul nopții. Orașul Seul este așezat pe râul Han în centrul peninsulei Coreea și a fost întemeiat în anul 18 î.Hr., când Baekje, unul din cele Trei Regate din Coreea, și-a stabilit capitala pe locul Seulului de sud-est de azi. Apoi, orașul a devenit capitală în timpul dinastiei Joseon și Imperiului Coreean. Zona Națională a Capitalei Seul găzduiește patru locuri din patrimoniul UNESCO: palatul Changdeokgung, fortăreața Hwaseong, templul Jongmyo și Mormintele Regale ale Dinastiei Joseon. Seul este considerat un oraș global, fiind al nouălea în Indexul Orașelor Globale din2008. A găzduit Jocurile Olimpice de vară în anul 1988 și Campionatul Mondial de Fotbal din 2002. În Seul se află sediile principale ale multinaționalelor SamsungLG șiHyundai. De-a lungul timpului, Seulul a purtat numele de Wirye-seong(위례성; 慰禮城, era Baekje), Hanju (한주; 漢州, era Silla), Namgyeong (남경; 南京, era Goryeo), Hanyang (한양; 漢陽, timpul dinastiei Joseon), Gyeongseong (경성; 京城, timpul ocupațieijaponeze. Numele actual are originile în cuvântul coreean pentru capitală,despre care se crede că e un derivat al cuvântului Seorabeol (서라벌; 徐羅伐), ce se referea, la origini, la Gyeongju, capitala regatului Silla. Spre deosebire de majoritatea locurilor din Coreea, Seulul nu are corespondent înhanja (caractere chinezești utilizate în limba coreeană). Numele chinez recent ales pentru Seul este 首尔 (simplificat), 首爾 (tradițional) (Shǒuěr), care sună asemănător cu „Seul” când e pronunțat în limba mandarină. Folosirea vechiului nume, 汉城 (simplificat), 漢城 (tradițional) (Hancheng) nu e însă ceva neobișnuit. Colonizarea a început în Baekje, Wiryeseong, în 17 î.Hr. Se crede că locația Wiryeseongului e între granițele Seulului de azi, iar ruinele ar putea fi la Pungnap Toseong, sau Mongchon Toseong. A devenit capitala dinastiei Joseon în 1394. În perioada ocupării japoneze la începutul secoului 20, timp în carea fost numitGyeongseong (경성; 京城; japonezăKeijō), multe părți istorice și culturale ale Seulului au fost schimbate. După obținerea independenței față de Japonia în 1945, coreenii au redenumit orașul Seul. În 1949, Seulul a fost separat de provincia Gyeonggi și a primit statutul de "Seul, oraș special". În 1950, În timpul războiului coreean, Seulul a fost ocupat de trupe nord-coreene și orașul a fost aproape în întregime distrus. Orașul a fost recucerit de forțele ONU pe 14 martie, 1951. De atunci, granițele orașului s-au extins treptat în diviziunile administrative apropiate: Gimpo, Goyang, și Shiheung.Granițele de azi au fost stabilite în 1995. 
Diagramă climatică pentru Seoul
IFMAMIIASOND
 
 
22
 
2
-6
 
 
24
 
4
-4
 
 
46
 
10
1
 
 
77
 
18
7
 
 
102
 
23
13
 
 
133
 
27
18
 
 
328
 
29
22
 
 
348
 
30
22
 
 
138
 
26
17
 
 
49
 
20
10
 
 
53
 
12
3
 
 
25
 
4
-3
temperaturi medii în °C
precipitații totale în mm

Seul se află în regiunea de nord-vest a Coreei de Sud. Are o suprafață de 605.25 km²,[1] cu o rază de 15 km, fiind împărțit de râul Han în partea de nord și cea de sud. Râul Han și împrejurimile lui au jucat un rol important în istoria Coreei. Cele trei Regate coreene s-au luptat pentru acel pământ, unde râul era folosit ca rută de comerț cu China (prin Marea Galbenă). Însă râul nu mai este folosit ca rută de comerț, deoarece estuarul său este situat la granița dintre cele două Coree, unde civilii nu au acces. Granița orașului e reprezentată de opt munți. Seul este la granița dintre climatul umed tropical și climatul temperat-continental. Verile sunt în general calde și umede, cu musonul Asiei de Est având loc din iunie până în iulie. August, cea mai caldă lună, are o temperatură medie de 22.1-29.5 grade Celsius, cu temperaturi mai mari posibile. iernile sunt de obicei reci cu o temperatură medie în ianuarie de -6.1-1.6 grade Celsius și sunt în general uscate, cu o medie de 28 de zile de ninsoare pe an.

Diviziuni administrative: Seul este împărțit în 25 de gu(구; ) (district).[2] Gu-urile variază ca dimensiune (de la 10 la 47 km²) și populație (de la mai puțin de 140,000 la 630,000). Songpa e districtul cel mai populat, iar Seocho, cel mai mare. Guvernarea fiecărui gu are multe funcții îndeplinite și de guvernări ale orașelor în alte jurisdicții. Fiecare gu este împărțit în mai multe dong(동; ) sau vecinătăți. Unele gu au puține dong în timp ce altele, precum Jongno-gu, au un număr foarte mare. În total, există 552 dong-uri(행정동). Dong-urile sunt împărțite la rândul lor într-un total de 13.787 tong(통; ), acestea fiind și ele împărțite într-un total de 102.796 ban.

Limba coreeană (한국어 sau 조선어) este limba oficială a Coreei de Sud și a Coreei de Nord, fiind vorbită de aproximativ 78 de milioane de vorbitori în toată lumea (Coreea de Sud, Coreea de Nord, partea nord-estica a Chinei, Japonia). Clasificarea acestei limbi este disputată, fiind câteodată considerată de lingviști ca fiind din familia altaică, iar altă dată considerată ca limbă izolată (adică, nu este similar genealogic cu nici o altă limbă). Unii lingviști consideră că este „cert înrudită cujaponeza”.[1] Înainte de a avea o scriere proprie era scrisă folosind hanja, ideograme chinezești pronunțate în coreeană. În secolul al XV-lea un sistem de scris propriu, numit hangul, a fost inventat de către regele Sejong cel MareLimba coreeană este o limbă aglutinantă iar sintaxa este de tip SOV (subiectul, obiectul, verbul apar de obicei în această ordine). Numele limbii coreene se bazează pe numele folosit pentru țară în cele două Corei. În Coreea de Sud, limba este numită hangungmal (한국말韓國말), sau mai formalhangugeo (한국어韓國語) or gugeo (국어國語; literal "limba națională"). În Coreea de Nord, limba este cunoscută sub numele chosŏnmal (조선말; cu hanja朝鮮말), sau mai formal, chosŏnŏ (조선어朝鮮語). Pe de altă parte, coreenii din fosta Uniune Sovietică, care își spun "koryo-saram" (sau "goryeoin" [고려인高麗人; literal, "persoane goryeo") numesc limba goryeomal(고려말高麗말). A folosit scrierea hieroglifică chineză la început din secolul al VI-lea (ca scriere mixtă, unele semne notau noțiuni, altele sunete), iar de la mijlocul secolului al XV-lea folosește alfabetul propriu hangul.
Hangul (denumirea sud-coreeană) sau chosongul (denumirea nord-coreeană) este alfabetul fonetic al limbii coreene. Este grafia oficială în Coreea de Nord și Coreea de Sud. Tribul Cia-Cia (cca. 60.000 de membri) din localitatea Bau-Bau, Insula Buton, din sud-estul insulei SulawesiIndonezia, neavând versiune scrisă a limbii lor, s-a hotărât în 2009 să folosească hangul ca alfabet pentru transcrierea limbii lor aboriginale. Lungimea vocalelor este semnificantă, dar în scris nu se distinge între vocale lungi și scurte. Transcrierea: McC-R= transcrierea McCune-Reischauer; Yale= transcriearea Yale; RR= transcrierea revizuită (folosită de Ministerul Culturii și Turismului din Coreea de Sud).
SemnFonemMcC-RYaleRRScriere (întâi gata scris, apoi ordinea în care se scrie)
/a/aaaa
/ja/yayaya
/ə/ŏeeoə
/jə/yeyeo
/o/oooo
/jo/yoyoyo
/u/uwuuu
/ju/yuyuyu
/ɯ/ŭueuŭ
/i/iui
/ɛ/aeayaeɛ
/jɛ/yaeyayyae
/e/eeyee
/je/yeyeyye
/ø/oeoyoe
/y/uewiwi
/ɰi/ŭiuyui
/wa/wawawa
/wə/wewo
/wɛ/waewaywae
/we/weweywe
Aceasta este orindea folosită în Coreea de Nord. În Coreea de Sud este următoarea:
aɛjaj ɛəejeowaøjojuweyyuɯɰii

Consoanele

SemnFonemNumeMRYaleRRScriere (întâi gata scris, apoi ordinea în care se scrie)
/k/[ki.ɯk̚]기윽k / gkg / kk
/n/[ni.ɯn]니은nnnn
/t/[ti.ɯt̚]디읃t / dtd / tt
/l/[ɾi.ɯl]리을r / llr / ll
/m/[mi.ɯm]미음mmmm
/p/[pi.ɯp̚]비읍p / bpb / pp
/s/[si.ɯt̚]시읏ssse s
/ŋ/ (/Ø/)[i.ɯŋ]이응– / ng– / ng– / ngng
/ʦ/[ʦi.ɯt̚]지읒ch / j / tcj / tʦ
/ʦʰ/[ʦʰi.ɯt̚]치읓ch’ / tchch / tʦʰ
//[kʰi.ɯk̚]키읔k’ / kkhk / tkʰ
//[tʰi.ɯt̚]티읕t’ / tthttʰ
//[pʰi.ɯp̚]피읖p’ / pphppʰ
/h/[hi.ɯt̚]히읗h / –hh / –h
//[tøːn ki.ɯk̚]된기윽kk / kkkkk / k
//[tøːn ti.ɯt̚]된디읃tt / ttttt / t
//[tøːn pi.ɯp̚]된비읍pp / ppppp / p
//[tøːn si.ɯt̚]된시읏ss / tssss / t
/ʦ͈/[tøːn ʦi.ɯt̚]된지읒cch / tccjj / t

Dialectul Seoul a devenit din secolul al XIV-lea baza limbii literare. Unele dialecte nu sunt inteligibile pentru vorbitorii din alte regiuni atunci când sunt auzite pentru prima dată.[2]

Dialecte standardUnde sunt folosite
SeoulSeoul (서울), Incheon (인천/仁川), majoritatea regiunii Gyeonggi (경기/京畿)
P'yŏngan (평안/平壤)P'yŏngyangP'yŏngan region, Chagang (Coreea de Nord)
Dialecte regionaleUnde sunt folosite
Gyeonggiareale limitate ale regiunii Gyeonggi (Coreea de Sud)
Chungcheongregiunea DaejeonChungcheong (Coreea de Sud)
GangwonKangwŏn (Coreea de Nord)
Gyeongsangregiunile BusanDaeguUlsanGyeongsang (Coreea de Sud)
Hamgyŏngregiunile Rasŏn, Hamgyŏng, Ryanggang (Coreea de Nord)
Hwanghaeregiunea Hwanghae (Coreea de Nord)
JejuJeju-do (Coreea de Sud)
Jeollaregiunea GwangjuJeolla (Coreea de Sud)

Fonologie : Consoane

Foneme consonante
Consoane bilabialeConsoane alveolarePost-
alveolare
Consoane velareConsoane palataleConsoane glotale
Consoane nazalemnŋ2
Consoane plozive
și
africate
moale1p~bt~dtɕ~dʑk~ɡ
taretɕ͈
aspiratetɕʰ
Consoane fricativemoales~ɕ3h~ɦ1
tares͈~ɕ͈3
Consoane lichidel~ɾ4
Consoane aproximantewɰj

Vocale

The short vowel phonemes of Korean
The long vowel phonemes of Korean


Literele de vocale coreene simple
Monoftongi/i/ /e/ /ɛ/ /a/ /o/ /u/ /ʌ/ /ɯ/ /ø/ 
Vocale precedate de intermediari,
sau diftongi
/je/ /jɛ/ /ja/ /wi/ /we/ /wɛ/ /wa/ /ɰi/ /jo/ /ju/ /jʌ/ /wʌ/ 

Particole

Particole coreene
După consonantăDupă rieulDupă vocală
-ui (-의)
-eun (-은)-neun (-는)
-i (-이)-ga (-가)
-eul (-을)-reul (-를)
-gwa (-과)-wa (-와)
-euro (-으로)-ro (-로)

Note / trimiteri / referinte / surse

Sala Marius, Vintilă-Rădulescu Ioana, Limbile lumii, mică enciclopedie, ESE, București, 1981, p. 63 ; AFP-Jiji citat în The Daily Yomiuri, 7 august 2009, p. 5 ;  The Chosun Ilbo (English Edition): Daily News from Korea - Hangeul Adopted as Alphabet of Small Indonesian Tribe ; The Rise of Civilization in East Asia: the Archaeology of China, Korea and Japan, pp. 165 ;  South Korea ;  Korean alphabet, pronunciation and language ; Chun, Tuk Chu. "Korea in the Pacific Community". Social Education 52 (March 1988), 182. EJ 368 177. ; Cumings, BruceThe Two Koreas. New York: Foreign Policy Association, 1984. ; Focus On Asian Studies. Special Issue: "Korea: A Teacher's Guide". No. 1, Fall 1986. ; Gi-Wook Shin/Michael Robinson (Ed.). Colonial modernity in Korea, Cambridge, Mass. [u.a.]: Harvard University, Asia Center; Distributed by Harvard Univ. Press 1999. ISBN 0-674-14255-1. ; Joe, W.J. & Choe, H.A. Traditional Korea: A Cultural History, Seoul: Hollym, 1997. ; Joungwon, A.K. Divided Korea: The Politics of Development, Harvard University Press, 1975. ; Lee Ki-baik. A New History of Korea. Cambridge: Harvard UP, 1984. ; Lee Sang-sup. "The Arts and Literature of Korea". The Social Studies 79 (July–August 1988): 153–60. EJ 376 894. ; Tae-Jin, Y. "The Illegality of the Forced Treaties Leading to Japan's Annexation of the Great Han Empire", In the Korean National Commission for UNESCO, Vol. 36, No. 4, 1996. ; Dennis Hart, From Tradition to Consumption: Construction of a Capitalist Culture in South Korea. Seoul: Jimoondang Pub., 2003. ; The Gloucestershire Regiment and The Battle of the Imjin River, Korean War ; Briefing note for OECD Health Data 2009: How Does Korea Compare ;  Organisation For Economic Co-operation and Development. (2009). ; Site-ul oficial al Republicii Coreea (Korea.net) ; Wikia are un wiki despre: Korea ; La Wikitravel găsiți un ghid turistic despre Coreea. ; Legături externe pe tema Korea ; MAE: Republica Populară Democrată Coreeană ;   „Ces murs qui divisent”, (Titlul în românește: „Aceste ziduri care despart”), Le Point, 10 janvier 2008, p. 50 ;  North Korea Says It Is Using Plutonium to Make A-Bombs - NYTimes.com ;   LEADER ARTICLE: Let The Music Play On - Edit Page - Opinion - Home - The Times of India ;  Freedom House: Freedom in the World 2006 - North Korea ;  North Korea's new rich: How the other 0.0000001% live | The Economist ;  Naenara: Über diesmaliges Wahlergebnis 31. Juli 2007 ;  Editorial din ziarul britanic The Times, redat în The Daily Yomiuri, 28 noiembrie, 2010 p. 14 ; R.L. Forstall, R.P. Greene și J.B. Pick, „Which are the largest? Why published populations for major world urban areas vary so greatly” , Conferința City Futures (Universitatea statului Illinois la Chicago, iulie 2004) – Tabelul 5 (p. 34) ;  The 2008 Global Cities Index | Foreign Policy ;  http://www.scribd.com/doc/4853873/Korea-Travel-Guide ;  The habitation of man in Korea seems to have started half amillion years ago ;  A Short History of Korea ;  http://www.nautilus.org/DPRKBriefingBook/agreements/CanKor_VTK_1953_07_27_korean_armistice_agreement.pdf ;  Professor Han Sung Joo: Reunification And Korean Foreign Policy - Research and Read Books, Journals, Articles at Questia Online Library ;  Kim Dae-jung - Biography ;  http://www.nec.go.kr/english/political/meaning_concept.html ;  Rise of Asian tiger - The Standard ;  Hyundai-Kia ;  Dokdo Takeshima Island Liancourt Rocks The Historical Facts of the Dokdo / Takeshima Island Dipute Between Korea and Japan ; Marius Lungu, Statele Lumii - Antologie, Editura Steaua Nordului, Constanța, 2004 ; Coreea de Sud în Encyclopædia Britannica ; Principalele orașe din Coreea de Sud , imagini din satelit și coordonate geografice; http://koreafilm.ro/blog/2011/02/dinastia-goryeo/ ; P. Truhart, Regents de Nations, Part 3. München: Saur 2003, pp. 335-6. ;  Atlas de Korean History. Singapore: Stallion 2008, p. 87 ; Cultural Values of the Choson Dynasty – from Instrok.org, created by the East Rock Institute. ; "Click into the Hermit Kingdom" (Written by Yang Sung-jin and published by Dongbang Media in Seoul, South Korea) – 100 articles in English on the Joseon Dynasty ; Korean royal family website – currently available only in Korean. ; Choson dynasty ; "Japanese Document Sheds New Light on Korean Queen's Murder" – Ohmynews.com's uncovered document about murder of Queen Minbi ; "E-Annals Bring Chosun History to Everyman", The Chosun Ilbo, January 27, 2006. ; "Korean Lee (Yi) Dynasty Granite Sculptures. ; http://www.guide2womenleaders.com/korea_heads.htm ; National Statistical Office of the Republic of Korea ; City Population - Cele mai mari orașe ; 

Coreea de Nord - capitala Phenian
Drapel Coreea de Sud - capitala Seul

Niciun comentariu: