Romani celebri. Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile "Delta" au fost inventate la Sibiu inca din 1555

de I.B. HotNews.ro , Sâmbătă, 12 aprilie 2008, 2:51 Revista Presei | Subiectele Zilei

 Acad. Henri Coanda

Cativa concetateni s-au saturat ca romanii sa fie denigrati si s-au gandit sa arate internautilor din lumea intreaga ca si noi am contribuit putin/mult la evolutia lumii. Initiativa nu e singulara. Va lasam pe dumneavoastra sa le apreciati/criticati/corectati/completati initiativa si informatiile furnizate.
PUTEM OBSERVA cu stupoare cum chiar unii romani afirma despre locuitorii acestei tari ca ar fi doar niste "barbari" inca de pe vremea dacilor, care n-ar fi stiut nici macar sa scrie si ca romanii sunt si acum "codasii Europei"! Astfel de afirmatii pot fi semne de incultura crasa sau, de cele mai multe ori, de rea vointa.
Si pentru ca autorii celui mai popular dictionar occidental "Larousse" nu vorbesc deloc de romani ca natiune importanta pentru dezvoltarea civilizatiei umane, vom prezenta o serie de inventatori de marca originari din Romania, sau personalitati mondiale de prima marime care apartin acestui neam, dar care din pacate nu sunt cunoscuti, deoarece se pare ca mass media romaneasca este mult mai preocupata de cazuri stupide care nu au nici o valoare umana si nationala.

Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile "Delta" au fost inventate la Sibiu inca din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amanuntele necesare si cu o fireasca uimire ca "istoria oficiala" a "reusit" sa-l neglijeze... Racheta spatiala cu trei etaje de carburant solid ("model Cape Kennedy") a fost inventata in 1529 si trimisa in spatiu cu succes in 1555, in prezenta a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, seful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550 1570).
Aceasta informatie si urmatoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, in 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista inventiilor mentionate in manuscris contine: racheta cu doua etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de racheta (1529), casuta zburatoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare avand forma literei delta (1555)... "Casuta zburatoare", propulsata in aer de racheta, nu era nimic altceva decat anticiparea cabinei spatiale folosita de cosmonauti incepand cu anii 50!... In lucrare erau mentionate si pulberile lui Ioan Romanul din Alba Iulia.
Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de o savanta de la Facultatea de Stiinte Bucuresti, si insusita apoi de Marie Curie si intrebuintata pentru distrugere.

Spiru Haret Foto:

 Cerand un grad superior la facultate, savanta romanca ii scria regelui Carol al II lea: "Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale exceptionala ca si a domnilor recomandati de dl. Perrin, ca o recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carui fruct s-a bucurat dna Joliot Curie, recomandata de insusi dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (...) Domnul Decan al Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica pentru a nu-i nemultumi pe dl. Perrin si pe sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie." Vesnicile "plecaciuni" fata de cei de afara, bogati, deci destepti si merituosi! Nedreptatita savanta infiintase din proprie initiativa Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Stiinte Bucuresti...
1827 - Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane si unul dintre organizatorii invatamantului national inventeaza predecesorul stiloului modern: "condei portaret, fara sfarsit, alimentandu–se singur cu cerneala"
1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si prima rafinare a petrolului.
 1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu aburi.
 1881 Alexandru Ciurcu - obtine un brevet din Franta prin care prevede posibilitatea zborului cu reactie.
 1885 Victor Babes - realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
 1886 Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie.
 1887 C. I. Istrate - Friedelina si franceinele.
 1895 D. Hurmuzescu - descopera electroscopul.
 1899 C.I. Istrate - o noua clasa de coloranti.
 1900 Nicolae Teclu - becul cu reglarea curentului electric si gaz.
 1904 Emil Racovita - fondatorul biospeologiei.
 1905 Augustin Maior - telefonia multipla.
1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri; cu "Vuia I" acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (in fapt, primul avion din istorie).
 1906 A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adanci.
 1908 Lazar Edeleanu – primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care ii poarta numele.
 1908 Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen - "pila Karpen", care functioneaza inca si produce curent electric, neintrerupt, de aproape 100 de ani!
 1910 iunie - Aurel Vlaicu - lanseaza primul avion din lume fuselat aerodinamic.
 1910 Tache Brumarescu - masina de taiat sulf.
 1910 Stefan Procopiu - efectul circular al discontinuitatilor de magnetism.
 1910 Gh. Marinescu - tratamentul paraliziei generale.
 1910 Henri Coanda reuseste primul zbor al unui avion cu reactie (fabricatie proprie).
1910 Ioan Cantacuzino - "fenomenul Cantacuzino" (aglutinarea unor microbi).
1913-1916 Ioan Cantacuzino - vaccinarea antiholerica (metoda Cantacuzino)
1916 D. Danielopolu - actiunea hipertensiva a digitalei.
1918 Gogu Constantinescu - intemeiaza o noua stiinta: sonicitatea.
1919 Stefan Procopiu - unitatea elementara de energie magnetica (magnetonul).
 1920 Emil Racovita - pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
1920 ing. Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pamant - Luna, folosite la pregatirea programelor "Apollo" (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei "Apollo" care a dus primul om pe Luna.
1921 Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor in spate (de forma "picaturii de apa").
 1921 Nicolae Paulescu - descopera insulina; pentru ca era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting si J.R.J. McLeod pentru aceasta descoperire...
 1921 Stefan Procopiu - Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii).
1922 C.Levaditi si Sazevac - bismutul ca agent terapeutic impotriva sifilisului..
 1925 Traian Vuia - generatorul de abur cu ardere in camera inchisa si cu vaporizare instantanee.
 1930 Elie Carafoli - avionul cu aripa joasa.
1933 Henri Coanda - aerodina lenticulara (farfuria zburatoare).
 1938 Henri Coanda - efectul Coanda.
1938 Henri Coanda - discul volant.
1952 Ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie "Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. "Ana Aslan" are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra imbatranirii au convins inca de la inceput, aducand institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor "Aslan" a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgand, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu "Gerovital".
O mentiune speciala facem pentru Stefan Procopiu, fizician de renume mondial, doctor honoris causa al mai multor universitati, membru al Academiei Romane, intemeietorul scolii romanesti de magnetism, om de mare tinuta profesionala, de inalta atitudine civica si patriotism.
In 1919, plecand de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeaza valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementara de energie magnetica), astazi cunoscut ca "magnetonul Bohr-Procopiu". In 1921 descopera fenomenul de depolarizare a luminii in suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat in 1930 de efectul Procopiu, in magnetism.
Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizica de catre comisia de recomandari in urma dovedirii teoretice a existentei magnetonului, a fost privat pe nedrept de distinctie, aceasta fiindu-i inmanata savantului danez Niels Bohr, desi descoperirea a fost anuntata intai de roman.
 O sincronicitate uimitoare a fost sesizata de unele persoane: vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburatoare testate de americani in 1961, dar, desi americanii au fost creditati ca autori ai inventiei, adevaratul inventator este Iustin Capra care, in 1958 a proiectat, realizat si zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost imbunatatit si este folosit (cu o autonomie de 30 40 minute) pentru salvarea rapida de pe platformele marine si pentru supravegherea zonelor forestiere.
 Un crater de pe luna poarta numele lui... Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul roman a demonstrat ca axa mare a elipsei pe care se deplaseaza Pamantul in jurul soarelui este de o marime variabila, creand premisele de baza ale astrofizicii moderne.
 Mai putem semnala existenta unor personalitati, adevaratele "varfuri de talie universala" aparute dintre minoritatile din Romania, in toate domeniile. Un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat "parintele navigatiei spatiale"si, de asemenea, profesorul lui Werner von Braun, seful programului rachetelor americane "Saturn".
Alte realizari romanesti :

Stefan Odobleja Foto:

Stefan Odobleja - Parintele ciberneticii generalizate .
 Timisoara - primul oras european cu iluminat stradal cu energie electrica (noiembrie 1884).
 Griogore Antipa - savant naturalist, inventatorul dioramelor (1912).
 Ion Agarbiceanu - primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie (1962).
 Dumitru Daponte - inventatorul modalitatii de proiectare a filmului in relief.
 Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa marii; in plus este cel care a dat denumiri romanesti unor locuri din Tara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
 Aurel Persu - a stabilit ca automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sa fie proiectat avand forma unei picaturi de apa, in cadere. General Motors precum si Ford au facut propuneri pentru achizitionarea patentului.
Anghel Saligny - construieste in premiera mondiala, la Braila si Galati, silozuri din beton armat (pentru poduri).
Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume.
 Smaranda Braescu - una dintre primele femei parasutist din lume, detinatoare a mai multe recorduri mondiale in domeniu.

REALIZARI CONTEMPORANE

O alta idee propagata destul de puternic in societatea romaneasca de astazi este ca, deloc mandri cu originea lor, unii dintre romani afirma ca toate aceste prilejuri de mandrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca Romania de astazi ar fi... o "tara bolnava", fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu "codasa Europei".
Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe romani "la locul lor" (si departandu-i de traditia si sufletul neamului romanesc) vom oferi si o serie de realizari ale geniului romanesc ale ultimilor ani:
Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decat a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata intreaga Biblioteca a Academiei Romane, iar informatiile ar putea rezista... 5.000 de ani!!! In noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor "Bruxelles Europa", iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie in Romania. Dar forurile din Romania intarzie la nesfarsit formalitatile...
 Constantin Pascu a realizat in anul 2000, in premiera mondiala, un aparat care purifica aerul in spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind "ca in salina sau pe litoralul marin". Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!...
 Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, in ian.2001)
 Romania a castigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, in 16.11.2000 (107 - 75 cu SUA in finala).
 Hackerii romani sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. "Distractia" (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa isi dovedeasca ... valoarea) celor "5 magnifici de la Rasarit" a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti... Printre site urile "sparte" de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc...
 La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), Romania s a clasat pe locul I in privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia romana s-a mai intors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru - inventia "Biomer"), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala in promovarea inventiilor.
* In anul 2003, la salonul de inventica EURECA de la Bruxelles, ing. Petrache Teleman a obtinut medalia de aur si medalia de argint si inca patru premii pentru inventiile sale ECOPIERA si MOPATEL - materiale ecologice de constructii - dar inventiile nu au fost valorificate nici in ziua de astazi.
 Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si in Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. In plus, medicul roman a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si in conducerea acestei unitati.
 Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.
 La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii romani au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Valcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari... Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada... Fireste, el a fost "racolat" imediat de americani, optand pentru Universitatea din Princetown (SUA)...
 Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, in vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe in colaborare cu NASA.
Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii...
 Romania este pe primele locuri in lume la... exportul de inteligenta. De exemplu, la "Microsoft", a doua limba vorbita este romana, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot romani...
 Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat in 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarandu se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford incepand din 1992 au fost realizate impreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa infiinteze in Romania primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica in fitness pentru adulti...
 Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decat calculatorul (inmultiri, impartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer...
 Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pana la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind in fapt "instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala in lucru mecanic". "S-ar inchide toate centralele nucleare", spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia in lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se inghesuie (ca si statul) sa-i asigure cei 15.000 USD necesari...
 Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc in 4 iulie 1997, in laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme "Hewlett Packard". Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit "performanta" de a fi somer in Romania...
 Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat in idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul in care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, in cativa ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat cand a indraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica... de 4 ori greutatea sa in aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor... "din mila"!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani... Prima inventie valoreaza miliarde de dolari in Vest, a doua a inregistrat 0 inutil la OSIM, pentru ca atat chinezii cat si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, in SUA s au vandut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari... In acest timp, statul roman ignora in continuare o inventie, intr- adevar de miliarde...
 In 1991, Carol Przybilla a inregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pana acum. Intre timp, principii incluse in tehnologia aparatului au fost utilizate in realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice... Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vanduta de statul roman firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit inchis (1959), motor eliptic, fara biela (vanduta Japoniei si folosita in celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).
 Iustin Capra este un inventator celebru al Romaniei, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii in care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani... In 1956, la nici 25 de ani, Iustin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor.
Dupa 7 ani in care "semidoctii savanti" l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, in 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din Romania si au lansat o in fabricatia de serie... In 1958, Iustin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamant la... Ambasada SUA din Bucuresti.
Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata in 1962 de Wendell Moore ("specializat" deja!), iar inventatorul... a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau... Iustin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, "Soleta", care consuma ... 0,5l/100 km si al unei motorete unica in lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o incarcare).
 Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! "Cazul Rusetel", este elocvent pentru geniul romanesc dar si pentru "talentul" cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM in 1980 si a fost brevetat in ... ianuarie 2001. Pana atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar in februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la "Mercedes" ( 2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei... Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe "cazanul Traian Vuia", inventie folosita inca la locomotivele Diesel electrice pentru incalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat in domeniul transporturilor terestre si navale, in locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.
In lume, mai exista doua brevete in domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitand combustibil solid sau lichid. "Motorul Rusetel" foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina.
Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi imbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, incantat: "reusita ar fi un miracol, si cred ca un asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel".'

Dosarele secrete ale lui Henri Coanda

de Diverta Magazin, Joi, 21 septembrie 2006, 0:00

Diverta Magazin

La sfarsitul anului 1999, o echipa de specialisti din cadrul Muzeului Aviatiei din Capitala a gasit printre documentele lui Henri Coanda un proiect de farfurie zburatoare. Pe documente scria „Top secret“ si, din cate au aflat muzeografii, au apartinut Fortelor Aeriene ale Statelor Unite.
Din arhiva de care dispune la aceasta ora muzeul, rezulta ca inventatorul roman a lucrat multi ani la acest proiect, atat in Franta, cat si in SUA. O delegatie a US Air Force, sosita intr-o vizita la Muzeul Aviatiei din Bucuresti, a aflat despre existenta dosarului. Uluiti, americanii au intrebat imediat daca nu cumva Henri Coanda a construit si un prototip in Romania.
Se stie ca marele inventator si-a petrecut ultimii ani de viata in tara, iar Ceusescu i-a dat mana libera si multi bani sa construiasca orice proiect vrea. Dar cum a ajuns Romania in posesia acestor documente? In 1990, guvernul tarii noastre a luat decizia de a infiinta un muzeu al Aviatiei, in care sa fie aduse toate documentele si obiectele care tin de domeniul zborului.
Printre altele, muzeul a primit in 1998 si „arhiva Coanda“, un pachet de 800 de kilograme de documente care au apartinut inventatorului si care fusesera donate statului roman de catre fiica savantului la sfarsitul anilor ’70. Documentatia nu a fost desfacuta pana in 1999, cand muzeografii militari au inceput sa cerceteze documentele fila cu fila.
„Printre hartiile de o inestimabila valoare documentara am gasit si proiectul Aerodinei Lenticulare, celebra farfurie zburatoare a lui Coanda, despre care auzisem, dar nu visasem vreodata sa o avem in fata ochilor. Proiectul a fost un secret american de stat si a intrat in posesia familiei Coanda intr-un mod neelucidat.
O delegatie a armatei americane nu a putut sa-si ascunda surprinderea cand a vazut documentele si ne-a intrebat unde este prototipul.
Le-am raspuns ca ei ar trebui sa ne spuna noua, deoarece Henri Coanda a fost chemat in Statele Unite, la sfarsitul razboiului, si a lucrat acolo la acest proiect“, ne-a spus Valeriu Avram, seful catedrei de Istorie a aviatiei din cadrul Facultatii de Inginerie Aerospatiala si al sectiei de Istorie a Muzeului Aviatiei.
Aparatul descris in dosarele „Coanda“ are propulsie neconventionala, are o forma de lentila si dispune in jurul coroanei de mai multe fante prin care ies jeturi ce formeaza un strat de gaze care imprima miscare ansamblului. Directia gazului determina miscari ascensionale sau de translatie. Conform descrierii, aerodina are un sistem de vaporizare a hidrocarburilor aduse sub presiune.
Vaporii formati ies din galeriile cu forme speciale si se aprind, prin antrenarea unui praf de acid nitric. Istoria Aerodinei Lenticulare si a modului in care a ajuns proiectul in Romania este la fel de interesanta ca si viata marelui inventator.
Henri Coanda s-a nascut in Bucuresti, tatal sau provenind dintr-o familie de boieri olteni, ofiter de cariera, iar mama, frantuzoaica, era o ruda a lui Louis Pasteur. Dupa ce a absolvit Liceul „Sf. Sava“, Henri s-a inscris la Scoala militara de ofiteri de artilerie din Germania.
Apoi a urmat +coala superioara de aeronautica si constructii mecanice din Paris, prima facultate cu acest profil din lume. Face parte din prima promotie de absolventi ai acestei scoli, in 1910. Iese specialist in aeronautica si frigotehnie. Tot in 1910, la varsta de 22 de ani, expune avionul cu reactie la salonul aeronautic de la Paris si face o demonstratie.
Marii industriasi au facut tot posibilul ca inventia care revolutiona zborul sa fie trecuta sub tacere, pentru a nu le distruge afacerile cu avioane clasice. Coanda se angajeaza in industria aeronautica in Anglia, pentru ca, la izbucnirea Primului Razboi Mondial, sa se intoarca in Franta si sa devina reprezentantul Romaniei la Paris.
In 1933 breveteaza in mai multe tari celebrul „Efect Coanda”, adica teoria de baza a dinamicii fluidelor, cu multiple aplicatii in domeniul aeronauticii, dar nu numai. Al Doilea Razboi Mondial il prinde la Paris si ramane in zona ocupata de germani.
Mai mult, dupa eliberarea Parisului au fost insinuari ca inventatorul roman ar fi lucrat cu nazistii la realizarea avioanelor cu reactie ale flotei Luftwafe. Profesorul Valeriu Avram spune ca Henri Coanda a fost interogat in legatura cu aceste avioane de catre americani.
Coanda a fost supus unor amenintari serioase, dupa care, brusc, isi reia studiile la farfuria zburatoare, studii pe care le incepuse in 1939. In 1948 este invitat in Statele Unite, unde e plimbat cu toate onorurile pe la cateva unitati de aviatie. 1954 este anul in care Coanda isi prezinta proiectul final al Aerodinei. Brevetul pentru aceasta inventie este datat 16 decembrie 1957.
Dupa aceasta data se lasa o tacere completa asupra activitatii lui Coanda. Abia in 1965 este invitat in Romania de catre Ceausescu. Aici relanseaza cercetarea romaneasca si este numit consilier special al presedintelui. Tot ce s-a construit in domeniul aeronauticii romanesti in anii 1970, inclusiv capacitatile moderne de aparare ale Romaniei, il au ca parinte pe Henri Coanda.
Multe au ramas in proiect, deoarece activistii de partid nu au vazut cu ochi buni apropierea dintre Ceausescu si Coanda. Inventatorul ii imprima dictatorului anumite politici liberale, lucru care nu convenea clasei privilegiate a conducatorilor partidului comunist. Imediat dupa moartea savantului proiectele sale au fost abandonate.
Este vorba despre „Delta - orasul viitorului”, „Aerotubexpres” si „Autostrada Soarelui prin tunel”. Primul trebuia sa fie un oras in care sa fie reuniti cei mai importanti cercetatori romani, un fel de Sillicon Valey al Romaniei. Amplasamentul era stabilit la Bugival, pe plaja cuprinsa intre Delta Dunarii, bratele Sf. Gheorghe si Sulina si litoralul Marii Negre, loc unde terenul are o lungime de 10 kilometri si o latime de 2 kilometri. Al doilea proiect, la care Coanda a tinut foarte mult, era o retea de transport prin conducte. Tuburile urmau sa functioneze, pe baza „Efectului Coanda“, ca un sistem de tuburi cu diametrul de un metru, prin care sa circule containerele cu marfa.
Deplasarea, cu viteze de pana la 500 km/h, se facea pe baza diferentei de presiune de la capatul conductelor. Savantul a gasit si solutia tehnica pentru a elimina frecarea de tub a containerelor, care pur si simplu pluteau de la un capat la altul al tubului.
Pentru a vedea cum functioneaza proiectul transportului prin tuburi a fost infiintata baza experimentala de la Maneciu - Ungureni, in zona muntelui Ciucas, de-a lungul raului Teleajen, pe un teren in panta cu multe curbe. Tuburile de transport au fost asezate atat suprateran, cat si subteran, in scopul testarii echipamentelor de transport in situatii din cele mai dificile.
Incantat de rezultate, Henri Coanda a dorit sa aplice transportul prin tuburi si in cazul oamenilor. Urmau sa fie construite mai multe astfel de autostrazi. Una urma sa lege Bucurestiul de Ploiesti si de Brasov prin doua conducte - una pentru garniturile de tren marfar, iar cealalta pentru transportul de persoane.
O alta ruta a tubului transportor ar fi trebuit sa lege Bucurestiul de litoralul Marii Negre si de „Orasul Viitorului“, prin ceea ce savantul a numit „Autostrada Soarelui“. „Orasul Viitorului“ ar fi trebuit legat de statiunile de pe litoral printr-un sistem de transport mixt, unul suprateran si altul subacvatic.
In ultimii ani, respectiv de la desfacerea pachetului cu 800 de kilograme de documente, fostele proiecte ale lui Coanda au reintrat in zona de interes a specialistilor. La Facultatea de Inginerie Aerospatiala se lucreaza in acest moment la adaptarea tehnologiilor folosite la proiectul Aerodina Lenticulara in diferite ramuri industriale.
Elementul de baza al Aerodinei Lenticulare, de la care poate pleca construirea sa integrala, a fost realizat deja.

De la „Efectul Coanda“ la inventarea betonului din lemn

Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti pe 7 iunie 1886 si moare tot la Bucuresti, pe 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani. Dintre inventiile mai importante: - Platforma mobila pentru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat pe un tren, iar experimentele se desfasurau in miscare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin.
Astfel a putut face determinari cantitative aeronautice, folosind un tunel de vant cu fum, o balanta aerodinamica si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale avioane. - 1911: in Reims, Henri Coanda prezinta un avion dublu motor cu o singura elice.
- 1911-1914: in calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza cateva avioane „clasice“ (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. In 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia. - 1914-1916: Henri Coanda lucreaza la Dalauney-Belleville Airplanes in Saint Denis.
Aici proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este „Coanda-1916“, cu doua elice apropiate de coada aparatului. „Coanda-1916“ este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat.
- Inventia unui nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni (de exemplu la Palatul Culturii din Iasi, ridicat in 1926, decorat in totalitate cu materialul lui H. Coanda) - 1926: in Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol. E folosit in prospectarea petrolifera.
- In Golful Persic inventatorul roman construieste un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul marii. - „Efectul Coanda“. Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, „Coanda-1910“.
Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj. Abia dupa peste 20 de ani de studii ale lui si ale altor savanti inginerul roman a formulat principiul din spatele asa-numitului „Efect Coanda“, numit astfel de Albert Metral.

P.S.: citat din comentariul lui Dorian din ziua Duminică, 31 mai 2009, 10:48 referitor: "Autorul acestui articol sa mearga la muzeul tehnicii Dimitrie Leonida din Bucuresti , acolo este un stand dedicat marelui inventator iar aerodina lenticulara precum si citeva versiuni ale ei sunt expuse inca de pe vremea lui Ceausescu...eram elev de liceu in anii 86-87 cind l-am vizitat...si erau expuse inclusiv documentatia aerodinei... deci - nici un secret"

Textul argumentativ

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV
Schema generala a discursului argumentativ este:
I PREMISA: expunerea tezei in primul paragraf
II ARGUMENTAREA
a. refuzarea sau acceptarea tezei
b. dezvoltarea tezei/argumentelor
Pot exista mai multe demersuri argumentative:
- Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea unui expert citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie.
- Argumentul pragmatic, prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile, argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop…)
- Argumentul de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: pe de o parte, … pe de alta parte,
- Argumentul de comparare
- Refuzarea unei teze
III CONCLUZIA:
Concluzia poate fi reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii: de mentionat faptul ca: pe de o parte, … pe de alta parte, de altfel, cu alte cuvinte… asadar, rezulta…
Concluzia bazata pe o alternativa: pe de o parte… pe de alta parte.
INDICI AI ARGUMENTARII:
Ca indici lexicali, se folosesc termeni adecvati tezei.
Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum:
- verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.
- adverbe sau locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitatii evaluative: probabil, posibil, desigur, fara indoiala, cu siguranta etc.
- conjunctii, locutiuni conjunctionale cu rol argumentativ folosite mai ales pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv: deoarece, din cauza ca, incat, ca sa, asadar etc.
- formule ca: in primul rand, mai intai, in al doilea rand, de exemplu, apoi, in concluzie, deoarece, prin urmare, pe de o parte… pe de alta parte, astfel etc.
- termeni sau expresii care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii, folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: putem spune ca…
- pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta, acesteia etc. Legatura intre idei se realizeaza si prin conectorii si, de asemenea, sau printr-un proces de opozitie si nu.
- alti conectori: rezulta, de mentionat faptul ca, numai, ca, de altfel, de asemenea, desi, dar, de altfel, cu alte cuvinte, deci, si anume se refera la realizeaza conexiuni secundare interne unui argument.
Dispunerea textului in paragrafe distincte.
Timpul verbelor este prezentul etern, neutru, timp al reprezentarii actualizatoare, al inscrierii particularului in general.
Exemple de text argumentativ:
1. Iubirea face imposibilul posibil. (Phil Bostmans, Cf. Reflecţii şi maxime)
Se ştie că iubirea este cel mai puternic sentiment, cea mai intensă trăire pe care o cunoaşte omul şi experienţa care îl transformă radical. Iubirii i s-au închinat mii de pagini în literatură, este sentimentul cel mai cântat în toată muzica lumii, i s-au ridicat temple şi i s-au consacrat mituri. Iubirea îmbracă multe forme (Eros, Philia, Agape), dar toate au în comun dăruirea, capacitatea de a îl percepe pe celălalt ca pe tine însuţi şi chiar mai presus.
În primul rând, iubirea este forţa care îl conduce pe om spre “jumătatea” lui, spre “sufletul-pereche”, care îi completează fiinţa şi dă vieţii sentimentul plenitudinii. Momentul în care sufletul cunoaşte iubirea îi schimbă viziunea despre lume şi îl transformă în altul mai bun, mai generos, superior celui care fusese.
În al doilea rând, mă gândesc la dragostea filială, părintească. Părinţii sunt capabili de sacrificii imense pentru copiii lor şi le fac din imensa dragoste care îi călăuzeşte. Părintele este gata oricând să îşi dea viaţa pentru copilul lui, fiindcă acesta este chiar viaţa, iubirea şi raţiunea lui de a fi.
În al treilea rând, iubirea creştină este un sentiment profund şi autentic, pornit din sentimentul fraternităţii în aceeaşi condiţie. Omul credincios are capacitatea de a surmonta toate piedicile şi de a-şi iubi şi duşmanul, fapt care demonstrează forţa iubirii.
Aşadar, iubirea trezeşte în om resurse nebănuite, îi aduce fericirea şi sensul vieţii, îl determină să îşi depăşească toate slăbiciunile şi să treacă peste piedici pe care le considera insurmontabile. Forţa impresionantă pe care o desfăşoară omul care iubeşte mă face să cred că într-adevăr iubirea face imposibilul posibil.
2. Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouă afară niciodată. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Cărticica înţelepciunii româneşti)
Starea sufletească influenţează felul în care vedem lumea din jurul nostru, aşa cum exprimă atât de sugestiv şi maxima: Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouă afară niciodată (Mihail Codreanu).
Pe de o parte, tristeţea sufletească face ca lumea din exterior să se îmbrace în culorile cenuşii ale supărării, ploaia de lacrimi din suflet nu ne lasă să vedem seninul de afară. De câte ori când suntem împovăraţi de suferinţă, resimţim dureros răsăritul de soare pentru că ochii noştri poartă doliul tristeţii. Chiar dacă zâmbim, atunci când “plângem” în suflet, zâmbetul acesta e mai dureros decât lacrimile unuia care plânge. Suferinţa este o durere care face ca viaţa să pară lipsită de sens şi de aceea dispare farmecul naturii, al lumii exterioare.
Pe de altă parte, bucuria sufletească face ca şi lumea exterioară să fie frumoasă, să se îmbrace în culorile vii ale extazului nostru. De câte ori când trăim momente de fericire, chiar furtuna sau ploaia sunt prilej de bucurie, iar seninul nostru sufletesc este proiectat în lumea din jur.
Stările sufleteşti sunt barometrul temperaturii exterioare! Lipsa de iubire, singurătatea, dezamăgirile, suferinţa aduc frigul în suflet în cea mai toridă zi de vară, iar bucuria iubirii, satisfacţiile, împlinirile aduc căldură în suflet şi în cea mai friguroasă zi de iarnă.
Bucuria şi suferinţa sunt specifice omului, sunt stări temporare care alcătuiesc muzica ce ne acompaniază viaţa, dar, aşa cum afirmă şi Emil Cioran: Toate neputinţele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristeţe. Prin iubire putem evada din tristeţe, putem aduce seninătatea în suflet.
Prin urmare, anotimpul din suflet nu este întotdeauna în concordanţă cu anotimpul din natură. Putem trăi iarna tristeţii în cea mai exuberantă primăvară şi primăvara bucuriei în cea mai posomorâtă iarnă.
3. Să-ţi placă lucrul pe care-l faci. Să-ţi iubeşti meseria. Să pui o parte din sufletul tău în muncă. Să nu faci nimic din datorie, numai că trebuie să faci. Numai atunci munca te uzează şi te schimbă în maşină de muncit. Dacă pui suflet, e altceva. (Ion Agârbiceanu, Opere, XII)
Munca este, necesară pentru asigurarea existenţei în orice societate. Afirmaţia de mai sus poate fi înţeleasă atât ca un îndemn la alegerea unei profesiuni interesante şi provocatoare, dar şi ca o soluţie pentru evitarea frustrărilor provenite din surmenajul datorat muncii. Eu sunt de acord cu importanţa muncii într-un domeniu pe care individul îl găseşte provocator şi cu implicarea afectivă, singura care păstrează vie curiozitatea în domeniul profesional.
În primul rând, implicarea afectivă în munca pe care individul o desfăşoară face ca aceasta să pară mai uşoară şi împiedică intrarea în rutină, blazarea şi, în cele din urmă, transformarea omului în maşină – una din cauzele majore ale frustrărilor legate de profesie. Când pune suflet în ceea ce face, omul are satisfacţii nu numai materiale, ci şi spirituale. În al doilea rând, chiar dacă sentimentul datoriei este important în realizarea sarcinilor legate de profesia fiecăruia, motivaţia individuală este un atribut esenţial al datoriei care conduce la o dezvoltare profesională armonioasă şi eficientă. O motivaţie de natură financiară nu este suficientă pentru succesul profesional.
Aşadar, găsesc că afirmaţia de mai sus se află în acord cu perspectiva mea asupra dezvoltării profesionale, care trebuie făcută nu numai cu mintea, ci şi cu sufletul.

Sursa : http://avenir.ro/calator/?p=4

Aloe Vera

Aloe vera este o specie de plantă suculentă originară din Africa de Sud, Madagascar și peninsula Arabică. Specia nu prezintă populații naturale, deși alte aloe sunt prezente în Africa de nord."^[1] Specia este adesea folosită în fitoterapie de la începutul secolului I e.n., fiind menționată în Noul Testament (Ioan 19:39 Și a venit și Nicodim, cel care venise la El mai înainte noaptea, aducând ca la o sută de litre de amestec de smirnă și aloe.... ).^[2] Totuși, nu este clar dacă termenul aloe descris în Biblie se referă la Aloe vera. Extractele de A. vera sunt folosite pe scară largă în cosmetică și medicina alternativă, susținându-se că au proprietăți de reîntinerire, vindecare sau analgezice.^[3][4][5] Nu există, însă, dovezi științifice clare ale eficienței sau ale siguranței folosirii de extract de A. vera în scopuri cosmetice sau medicale, iar dovezile care apar sunt adesea contrazise de alte studii.^[6][7][8][9] Există doar câteva dovezi preliminare că extractele de A. vera ar putea fi utile în tratamentul diabetului și în cazul nivelului ridicat de lipide în organismul uman.^[8] Aceste efecte pozitive par a se datora prezenței unor compuși cum ar fi manan, antrachinonă și lectine.
Clasificare științifică: regn: Plantae, încrengatura: Magnoliophyta, clasa: Liliopsida, ordin: Asparagales, familie: Asphodelaceae, gen: Aloe, specie: A. vera.
Cu totii am auzit de aceasta planta, de capacitatile ei de vindecare si de numeroasele produse aparute pe piata medicinei naturiste ce contin, in diferite proportii, suc extras din frunzele ei. Se spune ca inca din cele mai vechi timpuri –exista dovezi cum ca a fost utilizata de peste 3500 de ani- ea a fost folosita in tratarea diferitelor afectiuni, fiind considerata un dar dat de catre zei pentru a-i ajuta pe oameni sa traiasca mai mult si mai bine. In antichitate a fost folosita de catre persi, greci, egipteni, romani, dar si de civilizatii de pe continentul African, cat si de pe cel Asiatic - India, Japonia, Filipine.
Din diversele cercetari s-a descoperit ca exista peste 250 de tipuri diferite de Aloe, dintre care cele mai cunoscute sunt: Aloe Africana –cea mai cautata specie de aloe pana la descoperirea Aloe Vera; Aloe Ferox - consumata in deosebi in Estul indepartat, de catre japonezi, chinezi si taiwanezi; Aloe Socotrina - cea mai raspandita si comercializata specie de aloe inca din Evul Mediu.
Aloe Vera este o planta salbatica originara din Barbados si are doua specii, una verde si una albastra. Ambele au aproximativ aceleasi efecte terapeutice, dupa ce planta a ajuns la maturitate. Aloe Vera verde poate fi utilizata dupa 4 sau chiar 5 ani, pe cand speciei albastre ii trebuie sub 3 ani.

 Planta miraculoasa

Principalele specii utilizate inca din Antichitate au fost denumite de botanisti diferit. Intre acestea, de mentionat sunt: Aloe vulgaris, Aloe vera, Aloe soccotrina, Aloe ferox etc. Aceste specii sunt plante xerofite (de locuri aride), care retin insa in frunze mari cantitati de apa si se aseamana cu speciile de Agave. Sunt plante robuste, cu tulpina scurta, care poarta un buchet de frunze alungite, groase, carnoase, cu aspect ornamental. Toate sunt considcrate plante medicinale, mai putin specia cultivata la noi in ghivece ca planta ornamentala (Aloe arborescens).
Compozitie chimica
Componentul principat este aloina, care cantitativ este intre 40-50%. Este o substanta greu solubila in apa si nu poate fi scindata decat sub actiunea unor agenti de oxidare. Aloina este insotita de rhamnozidele ei (alantozidele A si B). Rasina de Aloe mai contine cantitati mici de aloe-emodina, crizofanol sub forma libera sau heterozidica. Pe langa derivatii antracenici, rasina de Aloe mai contine si alte rezine (10-20%), ulei esential in cantitati foarte mici, aloerezina, saruri minerale etc.
In prezent, prin prelucrari speciale, o buna parte din derivatii antracenici (cu actiune purgativa) sunt indepartati, punandu-se accentul pe continutul foarte mare in aminoacizi: 20 din cei 22 aminoacizi din structura corpului uman si 7 aminoacizi esentiali care nu pot fi sintetizati de organism. Gelul de Aloe vera mai contine enzime si fitohormoni cu rol important in metabolismul celular, peste 20 minerale si microelemente absolut necesare organismului: calciu, fos-for, Ber, potasiu, cupru, clor, zinc, magneziu etc, precum si toate vitaminele necesare zilnic omului. Dintre plante, este singura in care s-a identificat vitamina B12. Produsele moderne pe baza de Aloc vera mai contin lignina si saponozide, precum si alte substante active care actioneaza sinergic.
Efecte
In trecut, rasina de Aloe era considerata ca cel mai eficient produs laxativ purgativ vegetal de tip antrachinonic. Actiunea este in functie de doza: in doze de 0,02-0,06 g are actiune tonic stomahica si colagoga (faciliteaza evacuarea bilei secretate de vezica biliara). In doze de 0,10 g, are actiune laxativa, iar in cantitate de 0,20-0,50 g este purgativ.
In prezent, rasina de Aloe se utilizeaza din ce in ce mai putin, din cauza prezentei derivatilor antrachinonici care sunt pusi sub semnul intrebarii, deoarece utilizarea indelungata ar favoriza dezvoltarea cancerului colono-rectal. De aceea, se procedeaza la eliminarea antracenozidelor prin procedee specifice tehnicii farmaceutice, preparatele pe baza de Aloe vera capatand alte valente terapeutice.

Dintre proprietatile preparatelor moderne de Aloe vera, le vom mentiona pe cele mai importante:
Capacitatea de penetrare – produse din aceasta planta, studiate si aprobate de cele mai competente foruri stiintifice internationale, au demonstrat ca gelul de Aloe penctreaza pana la al saptelea nivel, de la piele pana la os, antrenand substantele active. Apa si solutiile apoase (infuzii, decocturi, macerate) patrund doar doua straturi ale pieiii.
Actiunea antiinfectioasa, respectiv proprietatile antibacteriene, antiparazitare, antivirale, este remarcabila. Aceste preparate moderne intaresc capacitatea sistemului imunitar si stimuleaza regenerarea celulara prin tonifierea acestei functii. Nu este de neglijat nici actiunea sedativa, ele inducand o stare de calm si relaxare. Prin marirea diurezei in actiune detoxifianta, regleaza metabolismul general.

Recomandari
— stimularea digestiei, circulatiei sanguine, limfatice, a functiei hepatice, colecistului si rinichilor;
— in diabetul non-insulinodependent, regleaza metabolismul glandei pancreatice sau chiar vindeca aceasta boala dupa un tratament de cel putin sase luni. In diabetul insulinodependent scade doza zilnica necesara cu pana la 50%;
— in ulcerul gastroduodenal are actiune cicatrizanta si antibacteriana asupra Helicobacter pylori, in special daca se asociaza cu Hydrastis canadensis si cu factorul U, antiulceros din sucul celular de Varza alba;
— in afectiunile hepatobiliare stimuleaza secretia de interferon, care, dupa cum se stie, joaca un rol esential in vindecarea hepatitelor virale B si C si, in acelasi timp, stimuleaza regenerarea celulei hepatice;
— in afectiunile oculare reduce opacitatea cristalinului in cataracte, amelioreaza vederea in cazurile de miopie si hipermetropie si vindeca blefaritele si conjunctivitele;
In tratamentul extern se recomanda in plagi, atat pentru efectul dezinfectant cat si pentru cicatrizarea ranilor; in durerile reumatismale, prin aplicarea gelului de Aloe se obtine o diminuare a acestora. Se recomanda asocierea tratamentului extern cu cel intern.
In alergii, preparatele de Aloe vera atenueaza pruritul si previn eruptiiie cutanate; la fel si in unele dermatite, se recomanda asocierea tratamentului extern cu cel intern.
La prima vedere, recomandarile de utilizare a preparatelor pe baza de Aloe vera ar parea prea multe. Dar, aceste produse nu pot fi considerate medicamente care se adreseaza unui organ afectat; ele se adreseaza intregului organism. Datorita complexitatii compozitiei chimice, substantele active, prin actiunea lor sinergica, au efecte favorabile asupra intregului organism.
In prezent, in stadiul experimental se afla si alte produse din aceasta „miraculoasa planta”, ca factor colagen, in aplicatii topice, asupra sistemului imunitar si pentru efectele antiinflamatorii, ca antioxidant in bolile canceroase, in psoriazis, in ulcerul peptic etc. Pe masura ce rezultatele clinice vor confirma aceste efecte si aplicatii terapeutice, gama afectiunilor care pot beneficia de produsele din Aloe vera se va largi.
Contraindicatii
Produsele pe baza de Aloe vera pot avea efecte adverse sau reactii secundare la unele persoane sensibile. In literatura de specialitate se mentioneaza, in rare cazuri, o hipersensibilitate la unele produse pe baza de Aloe, dupa o utilizare indelungata, care se manifesta prin dermatite. Se pare insa ca acestea se datoreaza calitatii produselor insuficient purificate. Unele persoane sunt sensibile la produsele care contin acid citric si sorbat de potasiu, ca si alti conservanti.
Si unele sortimente de „Aloe amar”, probabil din cauza glicozidelor antrachinonice care nu au fost eliminate din gelul de Aloe prin procedee tehnologice adecvate, pot produce, dupa ulilizare indelungata, efecte secundare.
 Afectiunile tratate de Aloe Vera
Aceasta planta are frunze lungi, cu spini pe margini, iar in interiorul ei se gaseste un gel. Cu cat se demareaza mai multe studii, cu atat de descopera ca aceasta aduce mai multe beneficii. Ea trateaza afectiuni cutanate (psoriazis, micoze, eczeme, seboree, eruptii cutanate), afectiuni intestinale (ajuta la digestia proteinelor, normalizeaza tractul intestinal, echilibreaza nivelul bacteriilor digestive, este utila in caz de indigestie), afectiuni respiratorii, intareste sistemul imunitar si distruge virusii.
Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. In plus, planta are efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara. Ea hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza absorbtia alimentelor.
In general, din aceasta planta se prepara un gel, folosit atat in industria cosmetica, unde are rolul de a hidrata si ingriji pielea. Acest gel grabeste vindecarea ranilor, controleaza acumularea de fluide in corp si calmeaza inflamatiile. De asemenea, acest gel reduce discomfortul si inflamatiile cauzate de baterii si fungi.
Aloe Vera este utilizata in terapia diferitelor afectiuni: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala, cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii, eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente, intepaturi de insecte, keratroza, keratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata, scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster. Desi inca multe studii nu sunt finalizate, se pare ca acesta planta are si o oarecare valoare in tratamentul cancerului si al atritelor. Companiile cosmetice folosesc diferite parti ale plantei pentru a fabrica produse de machiaj, servetele umede, sapunuri, creme de protectie solara, lotiuni si sampoane.
Sucul de Aloe Vera grabeste regenerarea celulara si impiedica imbatranirea pielii. Un tratament cu aceasta planta previne aparitia ridurilor. Este necesar ca, de cateva ori pe saptamana sa se aplice comprese cu suc de aloe, timp de zece minute. De asemenea, planta se mai poate folosi si pentru tratarea pielii uscate.
Aloe Vera poate fi cultivata chiar si in apartamente, planta nefiind foarte pretentioasa. Totusi, este bine ca, atunci cand vreti sa va folositi de proprietatile ei in tratarea unei afectiuni, sa cereti parerea unui specialist in medicina naturista.
  De ce este Aloe Vera atat de benefica?
Pare incredibil ca o singura planta sa poata vindeca atat de multe si diverse afectiuni. Motivul pentru care ea si-a castigat in timp titlul de “regina plantelor” este numarul incredibil de mare de substante pe care il contine.
In sucul din interiorul frunzelor se gasesc vitamine (vitamina A – lupta impotriva radicalilor liberi; vitaminele B1, B2, B3, B6, B9, B12 – toate cu efecte in detoxifierea organismului, anemii sau carente; vitaminele C si E – extrem de importante in stabilizarea membranei celulare sau in intarirea sistemului imunitar), substante minerale (Aloe Vera contine 20 de minerale extrem de importante dintre care se numara urmatoarele: calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, clor, mangan, magneziu, cupru, crom, zinc), laxative (12 antrachinone, care asigura un efect analgezic, antibacterian, antifungic cat si antiviral: aloina, acidul de Aloe, emodin de Aloe si multe altele), aminoacizi sau proteine care furnizeaza energie (contine 7 din cei 8 aminoacizi esentiali -izoleucina, valina, lizina- si 11 din cei 14 neesentiali -serina, prolina- de care organismul nostru are nevoie).
De asemenea, Aloe Vera mai contine si numeroase enzime (celulaza, catalaza, proteaza, lipaza etc, ), mono si polizaharide (celuloza, glucoza, manoza, acemannan), steroizi (cu efect antiinflamattor, antiseptic si analgezic: lupeol, calerina, compestrina),hormoni (cu efect antiinflamator si regenerator: auxina, gibberelina) si acid salicilic.

Denumita de vechii egipteni si chinezi "elixirul tineretii", "planta nemuririi" sau "remediu armonios", Aloe Vera este o planta medicinala care are efecte benefice asupra sanatatii si totodata este principalul ingredient utilizat in industria cosmetica. Niciun studiu realizat pana in prezent nu a fost in masura sa explice cum poate o planta atat de mica sa faca minuni foarte mari. Felul in care compusii sai lucreaza intr-un mod miraculos tratand sau atenuand unele dintre cele mai grave boli, precum cancerul sau SIDA, este inexplicabil. Planta Aloe Vera sau "Aloe Barbadensis" este originara din Africa de Nord si este raspandita in zonele unde terenurile sunt fertile si clima blanda. Aspectul exterior este asemanator cu cel al unui cactus, iar interiorul are un miez suculent, format in cea mai mare parte din apa. Aceasta planta este recunoscuta in intreaga lume si a fost intens folosita din cele mai vechi timpuri pentru caracteristicile sale vindecatoare extraordinare. Fiecare civilizatie a folosit-o pentru efectele benefice asupra sanatatii si frumusetii. Egiptenii folosesc aloe impreuna cu alte plante medicinale pentru anomalii interne si externe. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, Aloe Vera a fost folosit la tratarea victimelor care au avut de suferit in urma catastrofei de la Hiroshima si Nagasaki, datorita capacitatii sale de a atenua durerea pacientilor si de a reface tesuturile pielii.

Proprietatile plantei Aloe Vera:

Substanta intrebuintata este gelul de aloe, un lichid gros, vascos, continut de frunzele plantei. Acestea sunt folosite la tratarea arsurilor impreuna cu aloina - un lichid laptos, amar, galbui, care este folosit si ca un laxativ.

Planta contine 20 de minerale (calciu, magneziu, zinc, crom, seleniu), 12 vitamine (A, B, C, E, acid folic), 20 din cei 22 de aminoacizi necesari pentru organismul, peste 200 de componente active, inclusiv enzime si polizaharide.

Efecte benefice pe care le are Aloe asupra organismului uman:

- Sustine functia imunitara datorita celor 23 de peptide continute.

- Accelereaza si reglementeaza metabolismul.

- Purifica organismul de toxine.

- Are efect antiseptic (distruge bacteriile, virusurile si ciupercile).

- Dezinfecteaza ranile si previne infectiile.

- Stimuleaza procesul de reinnoire a celulelor.

- Contribuie la functionarea optima a sistemului digestiv.

- Ofera intregului organism o stare generala de echilibru.

- Afectiuni tratate cu Aloe Vera:

- Aloe Vera s-a dovedit a fi foarte eficient in tratarea alergiilor, afectiunilor mai complicate, plagilor si infectiilor pielii.

Cu ajutorul acestei plante pot fi tratate multe afectiuni interne si externe precum astmul bronsic, virozele, artritele, artrozele, gingivita, bronsita, faringita, inflamatiile intestinale, constipatiile, obezitatea, entorsele si inflamatiile cutanate. Eficacitatea plantei a fost demonstrata si in tratarea cazurilor de anemie, insomnie si depresie. Aloe Vera mai ajuta si la diminuarea efectelor secundare care apar dupa tratamentele impotriva diabetului, hepatitei, pancreatitei si sclerozei multiple. Planta Aloe Vera pote fi consumata impreuna cu fructe, sub forma de suc natural, deoarece contine multe vitamine si tonifica organismul. De asemenea este recomandat ca sucul din frunze de Aloe sa fie consumat in orice anotimp. Vara previne deshidratarea, iarna ne apara de raceala si gripa.

Trandafirul deşertului - Adenium obesum

Trandafirul desertului (Adenium obesum) este o planta cu aspect neobisnuit, destul de putin cultivata ca planta de apartament la noi.

Adenium este o plantă tropicală, originară din Africa de Est. Este foarte răspândită în ţările acestei regiuni. Face parte din categoria plantelor suculente, deseori crescută ca bonsai. Adenium are tulpina îngroşată, care îi dă aspectul de copăcel. Din tulpină cresc rămurele subţiri şi lungi, care poartă flori roz, roşii, albe sau bicolore. Florile au aspect de pâlnie, relativ asemănătoare cu florile de leandru. Frunzele sunt mici, lucioase, de culoare verde închis, cu vârf ascuţit. Un alt aspect care apropie Adenium de leandru este seva otrăvitoare. înfloreşte spre sfârşitul verii, în lunile august-septembrie.

Cum se îngrijeşte
Adenium nu este pretenţioasă. Dată fiind zona de origine, are nevoie de foarte multă lumină pentru a se dezvolta şi a face flori. Cel mai bine este să stea în dreptul unui geam. Temperatura optimă este între 12-20ºC.  Solul trebuie să fie bine drenat şi nisipos. Este recomandabil un pământ pentru plante suculente şi cactuşi, amestecat cu un nisip cu granulaţie mare.  Rădăcinile plantei nu sunt foarte bine dezvoltate şi nu trebuie folosite ghivece mari.  Se udă rar, cu puţină apă, doar atunci când pământul de la suprafaţă este uscat, pentru că tulpina îngroşată a plantei funcţionează ca un rezervor de apă, Adenium dozându-şi cantitatea necesară. Adenium are nevoie de fertilizare lunară cu îngrăşământ pentru suculente, în special primăvara şi vara. Iarna are nevoie de repaus, perioadă în care trebuie să stea într-un loc luminos şi răcoros, pentru a-şi recăpăta forţele. După perioada de repaus planta poate fi tunsă în forma dorită, în cazul în care este crescută ca bonsai.
Oferiti-i un pervaz luminos, cu cateva ore zilnice de soare direct, un ghiveci stabil, prevazut cu multe gauri de scurgere si un substrat adecvat, bine drenat. Se uda rar, cu cantitati mici de apa si numai cand substratul se usuca bine la suprafata. In perioada de inflorire cresteti usor cantitatea de apa administrata. Peste iarna are nevoie de repaus, preferand incaperile luminoase si neincalzite. Radacinile nu sunt foarte dezvoltate de aceea folositi recipiente mici pentru ca apa sa nu se acumuleze in exces. Taierile pentru corectarea formei sau cele specifice bonsailor se vor aplica numai primavara dupa trecerea perioadei de reapus a plantei. Se transplanteaza la 2-3 ani numai daca este nevoie.
Adenium trebuie plasat intr-o camera/zona din gradina cu multa lumina si bine aerisita. Chiar si iarna trebuie tinut la lumina puternica. In perioada de crestere temperatura nu trebuie sa scada sub 12C, iar iarna ideala este o temperatura intre 12-16C, pentru a oferi plantei repausul necesar. Udati-l putin iarna, mai ales daca il tineti intr-un loc racoros; in perioada de crestere si inflorire se uda din abundenta. In general, adenium se uda ca portulaca, crasuula si alte suculente, si, la fel ca ele, isi va pierde frunzele daca este udata prea mult. Primavara si vara se fertilizeaza lunar cu o substanta lichida speciala pentru bonsai. Taierile, daca sunt necesare, se fac dupa perioada de repaus a plantei. Se recomanda taieri minime, pentru ca adenium pierde multa seva prin aceasta operatie.
Atentie! Seva este otravitoare - spalati-va bine pe maini dupa ce intrati in contact cu ea si feriti ranile deschise de seva.
Ghiveciul se schimba la fiecare 2 ani, primavara, si se replanteaza intr-un amestec de 2 parti pamant pentru bonsai, 2 parti pietris si 1 parte nisip. Nu este nici o problema daca radacinile cresc prea mult.

Cum se înmulţeşte
Înmulţirea plantei nu este greoaie, dar este de durată. Se poate înmulţi prin seminţe, care se seamănă în pământ pentru suculente după ce au fost ţinute câteva ore în apă călduţă. Acestea se acoperă cu un strat subţire de pământ şi ghiveciul se aşează la lumină. Se udă zilnic câteva zile, până apar semnele încolţirii.
O altă metodă de înmulţire, mai simplă, este prin butaşi. Se taie butaşi viguroşi, care se ţin la loc răcoros 2 zile şi apoi se sădesc în pământ amestecat cu nisip şi pietriş. Se udă moderat, având grijă să nu aibă umezeală foarte mare. Se ţin la lumină.Înmulţirea prin butasi, care trebuie uscati 3-4 zile inainte de a-i planta intr-un amestec de nisip si pietris. Se preleveaza butasi sanatosi, vigurosi care se tin 2-3 zile pentru uscarea taieturii dupa care se planteaza in sol format din amestec de parti egale de nisip si pietris. Se tin in lumina puternica si se uda cu cantitati mici de apa pana la inradacinare. Atentie, sunt foarte sensibile la excesul de umezeala.
 Precauţii
Excesul de apă poate duce la pierderea frunzelor şi chiar la uscarea întregii plante. Dacă nu beneficiază de lumină puternică ziua, planta nu va înflori şi nici nu se va dezvolta optim.

Increngatura : Magnoliophyta
Clasa : Magnoliopsida
Ordinul : Gentianales
Familia : Apocynaceae
Genul : Adenium
Specia : Adenium obesum
Denumire populara : Trandafirul desertului
Sinonime : Nerium obesum
Tipul plantei : Suculenta
Durata de viata : Perena
Origine : Africa de Est (din estul Africii pana in sudul Arabiei)
Inaltime (Gabarit): de la 15 cm pana la 1,8 m (in mediul natural)
Expunere: plin soare
Perioada de inflorire: sfarsitul primaverii/inceputul verii, mijlocul toamnei
Pamant: neutru sau alcalin, bine dranabil
Udare: se uda in perioada de crestere, nu iarna (se uda normal in toate anotimpurile, exceptie facand iarna cand il vom uda foarte rar)



Temperatura medie minima: 12C
Toleranta la caldura: excelenta
Habitat : Zone tropicale ale Africii, poate fi crescuta ca planta de interior inclusiv sub forma de bonsai
Inflorire : August-Septembrie
Temperatura : 12-19°C (tolereaza foarte bine temperaturi ridicate, iar iarna nu mai putin de 12 grade C)
Umiditate : Redusa
Luminozitate : Semiumbra; iubeste soarele
Tipul de sol : Substrat comercial destinat cactusilor si suculentelor, asezat pe un strat de pietris pentru imbunatatirea drenajului; neutru sau alcalin, bine drenat
Fertilizare : Primavara si vara se fertilizeaza lunat cu ingrasamant lichid destinat cactusilor si suculentelor sau cu ingrasamant special pentru bonsai daca este crescut sub aceasta forma. Se fertilizeaza primavara si vara cu ingrasamant special pentru bonsai.
Descriere : Este o planta suculenta cu aspect de tufa cu tulpina ingrosata si ramurile subtiri. Frunzele sunt ovale, carnoase colorate in verde crud. Florile de forma unor palnii pot fi albe, rosii, roz sau bicolore. Anumite parti ale plantei si seva acesteia sunt toxice.
Adenium este o planta tropicala extraordinara. Originar in principal din Africa de est, unde il gasim sub diferite subspecii in tari ca Yemen, Namibia, Sudan, etc., isi trage numele de la Aden, un golf alfat intre Marea Rosie si Oceanul Indian.
Este o planta suculenta de talia unui arbust (desi are mai mult aspect de tufa), caracterizata printr-o tulpina foarte groasa, ramuri subtiri si flori foarte frumoase, rosii sau roz. Desi are aspectul unui bonsai, Trandafirul desertului nu este bonsai adevarat, dar se poate adapta acestui tip de cultivare in climate nu foarte calduroase. Adenium dezvolta o radacina masiva pe masura ce imbatraneste si incepe sa infloreasca de cand are numai 15 cm inaltime. Frunzele sunt carnoase iar florile au forma de trompete.  Boli si daunatori : Este o planta destul de rezistenta la boli si daunatori, insa este extrem de sensibila in ce priveste udarile si expozitia.

Beneficii : Chiar daca este o planta pretentioasa, merita sa alegeti Adenium pentru a va infrumuseta locuinta. Este o planta decorativa prin frunze, flori si prin forma daca aveti experienta si indemanarea modelarii ei sub forma unui frumos bonsai.
Alte specii : Adenium boehmianum, Adenium oleifolium, Adenium socotranum, Adenium somalense, Adenium swazicum, Adenium arabicum, Adenium multiflorum, etc.

Flori, frunze, fructe: Adenium este o planta tropicala deosebit de frumoasa. Avandu-si originea in principal din Africa de est, unde se gaseste in numeroase subspecii in tari ca Yemen, Namibia, Sudan, etc., a fost denumit dupa Aden, un golf aflat intre Marea Rosie si Oceanul Indian. Adeniumul este o planta suculenta de marimea unui arbust (are mai mult aspect de tufa), are tulpina foarte groasa, ramuri subtiri si flori diferite nuante de roz si rosu.Trandafirul desertului se poate adapta si la clime nu foarte calduroase. Adenium infloreste inca de cand are 15 cm, in timp tulpina ingrosandu-se. Frunzele sunt carnoase iar florile au forma de trompete de diferite nuante de la alb, roz pana la rosu intens. Poate inflori pe la sfarsitul primaverii si inceputul verii sau in mijlocul toamnei


Conditii de iernare: Fiind iubitoare de caldura si lumina trebuie plasata in plin soare si loc bine aerisit. Iarna trebuie tinut la lumina puternica si temperatura ideala intre 12-16C, pentru a oferi plantei repausul necesar. Se uda putin, mai ales daca il tineti intr-un loc racoros;

Nu este deloc o planta pretentioasa si avem mari sanse sa o revigoram daca a suferit vreun soc de la apa, caldura sau lumina; Adeniumul se uda mai mult in perioada de crestere si inflorire, totusi trebuie sa fim atenti la cantitatea de apa, surplusul ducand la caderea frunzelor.Daca este necesar sa ajustam adeniumul trebuie sa o facem primavara, recomandandu-se taieri minime, pentru ca adenium pierde multa seva prin aceasta operatie. Ghiveciul se schimba la fiecare 2 ani, primavara si se replanteaza intr-un amestec de 2 parti pamant pentru bonsai, 2 parti pietris si 1 parte nisip. Nu este nici o problema daca radacinile cresc prea mult.La fel ca la leandru, seva sa este otravitoare, deci se recomanda spalarea pe maini daca am avut contact cu seva acestuia.
Specii si varietãti: Adenium obesum,  Adenium multiflorum

Elaborarea unui text predictiv

“EDUCAŢIA OMULUI MODERN ESTE CONSIDERATĂ INTR-UN NUMĂR MARE DE ŢĂRI CA O PROBLEMĂ DE MARE DIFICULTATE ŞI IN TOATE, FĂRĂ EXCEPŢIE, CA O SARCINĂ DE MARE IMPORTANŢĂ”

EDGAR FAURE « A INVĂŢA SĂ FII »- Raport asupra situaţiei educaţiei in lume, realizat din însărcinarea UNESCO- 1972

DESPRE

CUM SE ELABOREAZĂ, SE APLICĂ ŞI SE VALORIFICĂ UN TEST PREDICTIV

ELABORAREA UNUI TEST PREDICTIV

Orice educator, conştient de rolul şi importanţa misiunii sale, doreşte să realizeze o instruire eficientă. A instrui eficient inseamnă :

1.     a diagnostica exact starea initială a instruirii

2.     a proiecta si realiza activităti de invăţare in clasă

3.     a evalua sistematic progresul instruirii

4.     a-i invăţa pe elevi să înveţe independent

          Calitatea unei invăţări noi depinde de calitatea invăţărilor anterioare si de nivelul motivaţional. De aici, se poate deduce un principiu elementar : dacă  la un moment dat vrem să continuăm instruirea unui elev, trebuie să ştim exact ce ştie să facă elevul până în acel moment.

          Altfel spus, în fiecare elev trebuie să vedem rezultatul unei istorii instrucţionale pe parcursul căreia el a achiziţionat mai multe sau mai puţine informaţii din  domeniul disciplinei pe care o predăm, precum si capacităţi de a opera cu aceste informaţii ;

calitatea acestor achiziţii condiţionează calitatea şi eficienţa instruirii ce va urma. Educatorul care acceptă aceste adevăruri se  vede obligat ca inainte de a declanşa un nou proces instructiv-educativ să examineze minuţios starea iniţială a pregătirii celor care invaţă si capacitatea lor de invăţare.

Aceasta presupune :

1.     să determine precis obiectivele materiei anterior parcurse de elev ;

2.     să elaboreze, să aplice şi să examineze detaliat rezultatele unui test predictiv ;

3.      să stabileasca programe compensatorii.

Testul predictiv inseamnă un test iniţial – aplicat la inceputul unei noi etape de instruire pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor studiului intr-o etapă anterioară, riguros delimitată şi lacunele intervenite in pregătirea fiecărui elev al clasei pe parcursul instruirii sau ulterior.

Lista de obiective terminale constituie baza derivarii itemilor( problemelor) care alcătuiesc testul predictiv. Regula simplă de elaborare a unui test predictiv este următoarea :

Pentru fiecare obiectiv terminal trebuie elaborat un item, care verifică realizarea sau nerealizarea acestuia la un nivel de performanţă suficient pentru ca elevul să poată continua adecvat instruirea.

Se observă că , deşi baza testului predictiv o constituie obiectivele instruirii deja desfăşurate, in elaborarea sa trebuie ţinut seama şi de ceea ce urmează să inveţe elevii.

Numai in acest fel se pot stabili performanţe minimal acceptabile in raport cu care se va aprecia reuşita sau nereuşita elevilor şi in baza cărora se anticipează posibilitatea sau imposibilitatea continuării instruirii in ritmul impus de parcurgerea programei de invăţământ.

CALITĂŢILE UNUI TEST PREDICTIV 

Ce calităţi trebuie să întrunească un test predictiv pentru a putea fi considerat « bun şi folositor » ?

          Iată inventarul celor mai importante :

A.    Validitatea

Un test este valid dacă si numai dacă este astfel construit incât măsoară exact ceea ce trebuie să măsoare. Un test docimologic nu este valid dacă itemii care il compun nu acoperă întregul câmp de probleme care interesează măsurarea sau acoperă un câmp de probleme mai vast decat interesează. Validitatea predictivă a testului iniţial este asigurată dacă acesta este astfel construit incât poate indica în ce fel se poate continua in viitor instruirea fiecăruia dintre cei care au fost testaţi.

B.     Fidelitatea

Un test docimologic este fidel dacă şi numai dacă aplicat in situaţii analoge sau identice, conduce spre rezultate analoge sau  identice. Un test predictiv nu este fidel dacă aplicat la doi elevi cu aceleaşi lacune in instruire, le evidenţiază numai la unul dintre ei. Fidelitatea unui test nu poate fi niciodată absolută (100%), fiind admisibilă o anumită “abatere standard”, dar infidelitatea unui test nu trebuie să depăşească niciodata 2,5-3%; un test accentuat infidel este, prin definiţie, invalid.

C.     Reprezentativitatea

Un test docimologic este reprezentativ dacă « acoperă » un câmp cât mai larg de cunoşţinte sau capacităţi din domeniul de instruire pentru care a fost elaborat ; un test predictiv nu poate fi considerat reprezentativ dacă verifică doar părţi sau elemente ale materiei anterior studiate si nu esenţialul intregii materii parcurse.

D.    Puterea de discriminare

Un test predictiv este eficient dacă identifică exact nivelul de performanţă de care este capabil şi toate lacunele esenţiale care au intervenit in instruirea anterioară a elevului. Gradul  scăzut de discriminare al unui test iniţial reduce corespunzător capacitatea lui predictivă.

A.    Aplicabilitatea

Un test predictiv este aplicabil dacă şi numai dacă ofera date utile atât elevului cât şi educatorului, asigurând un feed-back diferenţial. Un test predictiv este inaplicabil dacă nu oferă datele necesare diagnosticului şi remediului.

ŞAPTE REGULI PENTRU APLICAREA UNUI TEST PREDICTIV

Regula nr.1

Inainte de a aplica un test predictiv unei clase avem obligaţia de a face elevilor cunoscute obiectivele pe care le urmărim ;

Regula nr.2

Insistam, pe un ton adecvat, că nu dorim să-i prindem pe elevi nepregătiţi, că nu vom nota in catalog rezultatele şi nici nu ne  vom forma o impresie definitivă asupra potenţialului lor de invăţare ;

Regula nr.3

Asigurăm un climat de muncă nestressant, prevenim emoţia exagerată manifestată de unii elevi, dar nu-i sprijinim pe nici unul, in nici un fel, in depăşirea dificultăţilor pe care le ridică testul insuşi ;

Regula nr.4

Stabilim o limită de timp pentru rezolvarea testului, o respectăm cu stricteţe, dar notăm numele elevilor care ar fi putut să rezolve testul intr-un timp mai mare decât cel stabilit, precum şi pe acela al elevilor care rezolvă testul intr-un timp mai scurt ;

Regula nr.5

Corectăm imediat testul predictiv impreună cu elevii folosind o grilă pregătită din timp sau un elev- proctor ( elev care rezolvă perfect inaintea altora testul şi care poate fi transformat in grilă de corectare)

Regula nr.6

Lăsăm timp elevilor să-şi examineze erorile după confruntarea cu grila, dar apoi strângem testele completate şi examinăm acasă cu maximum de atenţie fiecare test in parte ;

Regula nr.7

Stabilim impreună cu elevii că vor avea nevoie de un caiet suplimentar pentru « exerciţii compensatorii » pe care il vor purta la fiecare oră de curs  la ei ; profesorul va avea şi el acest caiet, in care va nota datele testului predictiv, proiectele programelor compensatorii şi va urmări, oră de oră, ameliorările care se vor produce in comportamentul de invăţare al elevilor.

PROIECTAREA PROGRAMELOR COMPENSATORII

Un prim pas pentru proiectarea acestora il constituie identificarea criteriilor de diferentiere a instruirii, in vederea optimizării continue a performanţelor de invăţare ale fiecarui elev.

Instruirea diferenţiată se poate practica in  trei forme :

-         in cadrul programelor compensatorii

-         in  timpul invăţării dirijate in clasă

-         in cadrul studiului individual

Cum se pot valorifica rezultatele testelor predictive, pentru a practica instruirea diferenţiată in cadrul unor programe compensatorii ?

In ambele situaţii de mai sus – dar cu precădere in cea de-a doua – se impune apelul la programe compensatorii – de recuperare si de imbogăţire.

Programele compensatorii sunt programe de instruire suplimentară, desfăşurate simultan cu procesul de invăţământ, in vederea atingerii sau depăşirii standardelor de performanţă solicitate de programele şcolare. Acestea pot fi ;

-         programe de recuperare : programe suplimentare destinate elevilor cu lacune esenţiale in instruirea anterioară, organizate in vederea atingerii performanţelor minimal acceptabile, desfăşurate sub forma de meditaţii ;

-         programe de imbogăţire: programe suplimentare destinate elevilor capabili de performanţe superioare standardelor prevăzute de programa şcolară, desfăşurat sub forma de consultaţii menite să  indrume in pregătirea pentru concursurile şcolare 

CINCI REGULI DE URMAT PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA PROGRAMELOR COMPENSATORII

Regula nr.1

Acordati prioritate proiectării, organizării şi desfăşurării programelor de recuperare de la fiecare clasă la care predaţi :

a)     trecând cât mai rapid cu putinţă la desfăşurarea lor ;

b)     afectând intregul timp de care dispuneţi dumneavoastră şi elevii respectivi ;

c)      considerându-l obligaţia dumneavoastră elementară şi o stringenţă pentru elevi

Regula nr.2

Scopul principal in care organizaţi programe de recuperare este acela de a anula

lacunele intervenite in pregătirea elevilor .

Regula nr.3

Nu menţineţi la programul de recuperare un elev care a recuperat in intregime materia şi este capabil să înainteze adecvat in instruirea pe care o parcurge in clasă.

Regula nr.4

Solicitaţi elevii să realizeze la programul de recuperare numai obiective pedagogice  şi sarcini care :

-         acoperă lacunele identificate cu prilejul evaluării predictive şi al evaluărilor formative de progres ;

-          privesc inlăturarea dificultăţilor, inconsecvenţelor, achiziţiilor nesigure

Regula nr.5

Ajutaţi-i pe toti să reuşească ! Daţi dovadă de inţelegere ! Motivaţi invăţarea ! Sugerati-le tuturor căi viabile de rezolvare ! Treziţi tuturor participanţilor încrederea in ei înşişi ! Nu admonestaţi niciodată! Nu pedepsiţi niciodată! Fiţi cât mai politicos, blând chiar! Comportaţi-vă cu elevii pe care ii chemaţi la recuperare ca si când ar fi proprii dumneavoastră copii. Lăudaţi (exagerat chiar !) pe cei care reuşesc. Folosiţi orice alte stimulente pozitive !

ALTE ZECE REGULI DE URMAT PENTRU ORGANIZAREA SI DESFASURAREA PROGRAMELOR DE IMBOGATIRE

Regula nr.1

Postulaţi că oricare dintre participanţi ar putea depăşi propria dumneavoastră competenţă !

Regula nr.2

Faceţi-i pe toţi să creadă că pot depăşi propriile lor performanţe, ba chiar şi pe cele ale căror idei le studiază !

Regula nr.3

Obligaţi-i pe toti să nu se lase invinşi de dificultatea sarcinilor !

Regula nr.4

Furnizaţi intotdeauna sarcinile de invăţare gândindu-le după dificultate !

Regula nr.5

Nu vă speriaţi că vă pierdeţi autoritatea si recunoaşteţi cu sinceritate când elevii găsesc soluţii mai ingenioase decât dumneavoastră. Sugeraţi-le să persevereze in a vă depăşi !

Regula nr.6       

Invăţaţi-i să colaboreze dar să se şi intreacă unul pe altul !

Regula nr.7

Nu folosiţi alt stimulent decât dorinţa de a progresa mai rapid şi de a obţine performanţe excepţionale.

Regula nr.8

    Sugeraţi,  fiecăruia in parte, in mod discret,  că este capabil de performanţe extraordinare dacă va depune eforturi mai mari şi se va concentra mai mult!

Regula nr.9

Nu permiteţi nici un fel de discuţii ironice intre ei in legatură cu nereuşitele temporare ale unora dintre participanţi !

Regula nr.10

Oferiţi celor capabili de performanţe superioare cât mai multă libertate de gândire şi acţiune.Renunţaţi la « dădăceală ». Permiteti-le să aibă idei proprii si păreri personale, dar sugeraţi-le să le sustină numai după ce le-au verificat. Dacă manifestă conduite ce vi se par aberante, nu-i admonestaţi imediat, puneţi-i in faţa consecinţelor pe care ieşirile lor le provoacă. Raportaţi-vă la copii capabili de performanţe superioare ca şi când ei ar fi copii obişnuiţi in restul activităţilor instructiv-educative, egali cu colegii lor, nu le admiteţi atitudini şi gesturi de superioritate faţă de ceilalti şi sugeraţi-le că au obligaţia morală să-i sprijine pe cei care intâmpină dificultăţi la invăţătură.

   Durata programelor recuperatorii trebuie să fie destul de scurtă, de maximum 3 saptămâni de la aplicarea testului, deoarece prea multe ore de meditaţii in afara orelor de la clasă , ar transforma procesul de invăţământ, in ansamblul său, intr-o activitate prelungită şi obositoare şi pentru elev şi pentru profesor. Dacă un profesor predă la 5-6 clase, el ar fi nevoit să adauge la fiecare dintre acestea, programele suplimentare respective, prelungindu-şi eforturile. Se stie că efectul imediat al suprasolicitării dascălului il constituie scăderea involuntară a randamentului muncii sale. Totodată s-ar ridica şi problema timpului şi spaţiului  de instruire, greu de găsit , mai ales la o şcoală care funcţionează in două schimburi. De aceea, in aceste cazuri, recuperarea se poate face şi in cadrul orelor aflate la dispoziţia profesorului, cu condiţia să se lucreze diferenţiat, atât cu elevii care prezintă lacune, cât şi cu  ceilalţi elevi.

In concluzie, pentru ca un test predictiv să reflecte o instruire anterioară eficientă şi pentru eliminarea unor programe de recuperare prea lungi, elevul trebuie invăţat esenţialul -in mod nemijlocit- in orele de clasa sau la programe de recuperare-imbogăţire. Aceasta implică efort suplimentar din partea educatorului pentru a proiecta activităti, a imagina strategii didactice, jocuri didactice, fişe corective, recompense simbolice. Acest lucru este foarte util de realizat, mai ales pentru elevii claselor aVIIa si aVIIIa, la orele de chimie.. Este adevărat că dacă  intr-o scoală această activitate este bine organizată, pe parcursul unui singur an şcolar se poate realiza un stoc complet de instrumente pedagogice ( proiecte, teste), astfel incât pentru anul şcolar  următor efortul de concepţie se va diminua considerabil.

Scopul fundamental al aplicării unui test predictiv şi al desfăşurării unor programe de recuperare eficiente este ca elevul să nu ajungă în clase avansate cu lacune esenţiale în cunoştinţele sale.