Se afișează postările cu eticheta învăţământ. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta învăţământ. Afișați toate postările

joi, 4 noiembrie 2010

Textul argumentativ

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV
Schema generala a discursului argumentativ este:
I PREMISA: expunerea tezei in primul paragraf
II ARGUMENTAREA
a. refuzarea sau acceptarea tezei
b. dezvoltarea tezei/argumentelor
Pot exista mai multe demersuri argumentative:
- Argumentul de autoritate se sprijina pe credibilitatea unui expert citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie.
- Argumentul pragmatic, prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile, argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop…)
- Argumentul de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: pe de o parte, … pe de alta parte,
- Argumentul de comparare
- Refuzarea unei teze
III CONCLUZIA:
Concluzia poate fi reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii: de mentionat faptul ca: pe de o parte, … pe de alta parte, de altfel, cu alte cuvinte… asadar, rezulta…
Concluzia bazata pe o alternativa: pe de o parte… pe de alta parte.
INDICI AI ARGUMENTARII:
Ca indici lexicali, se folosesc termeni adecvati tezei.
Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum:
- verbe de opinie: a crede, a considera, a presupune etc.
- adverbe sau locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitatii evaluative: probabil, posibil, desigur, fara indoiala, cu siguranta etc.
- conjunctii, locutiuni conjunctionale cu rol argumentativ folosite mai ales pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv: deoarece, din cauza ca, incat, ca sa, asadar etc.
- formule ca: in primul rand, mai intai, in al doilea rand, de exemplu, apoi, in concluzie, deoarece, prin urmare, pe de o parte… pe de alta parte, astfel etc.
- termeni sau expresii care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii, folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: putem spune ca
- pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta, acesteia etc. Legatura intre idei se realizeaza si prin conectorii si, de asemenea, sau printr-un proces de opozitie si nu.
- alti conectori: rezulta, de mentionat faptul ca, numai, ca, de altfel, de asemenea, desi, dar, de altfel, cu alte cuvinte, deci, si anume se refera la realizeaza conexiuni secundare interne unui argument.
Dispunerea textului in paragrafe distincte.
Timpul verbelor este prezentul etern, neutru, timp al reprezentarii actualizatoare, al inscrierii particularului in general.
Exemple de text argumentativ:
1. Iubirea face imposibilul posibil. (Phil Bostmans, Cf. Reflecţii şi maxime)
Se ştie că iubirea este cel mai puternic sentiment, cea mai intensă trăire pe care o cunoaşte omul şi experienţa care îl transformă radical. Iubirii i s-au închinat mii de pagini în literatură, este sentimentul cel mai cântat în toată muzica lumii, i s-au ridicat temple şi i s-au consacrat mituri. Iubirea îmbracă multe forme (Eros, Philia, Agape), dar toate au în comun dăruirea, capacitatea de a îl percepe pe celălalt ca pe tine însuţi şi chiar mai presus.
În primul rând, iubirea este forţa care îl conduce pe om spre “jumătatea” lui, spre “sufletul-pereche”, care îi completează fiinţa şi dă vieţii sentimentul plenitudinii. Momentul în care sufletul cunoaşte iubirea îi schimbă viziunea despre lume şi îl transformă în altul mai bun, mai generos, superior celui care fusese.
În al doilea rând, mă gândesc la dragostea filială, părintească. Părinţii sunt capabili de sacrificii imense pentru copiii lor şi le fac din imensa dragoste care îi călăuzeşte. Părintele este gata oricând să îşi dea viaţa pentru copilul lui, fiindcă acesta este chiar viaţa, iubirea şi raţiunea lui de a fi.
În al treilea rând, iubirea creştină este un sentiment profund şi autentic, pornit din sentimentul fraternităţii în aceeaşi condiţie. Omul credincios are capacitatea de a surmonta toate piedicile şi de a-şi iubi şi duşmanul, fapt care demonstrează forţa iubirii.
Aşadar, iubirea trezeşte în om resurse nebănuite, îi aduce fericirea şi sensul vieţii, îl determină să îşi depăşească toate slăbiciunile şi să treacă peste piedici pe care le considera insurmontabile. Forţa impresionantă pe care o desfăşoară omul care iubeşte mă face să cred că într-adevăr iubirea face imposibilul posibil.
2. Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouă afară niciodată. (Mihail Codreanu, Opere, II, cf. Cărticica înţelepciunii româneşti)
Starea sufletească influenţează felul în care vedem lumea din jurul nostru, aşa cum exprimă atât de sugestiv şi maxima: Când plouă în suflet, nu-i niciodată senin afară, iar când e senin în suflet, nu plouă afară niciodată (Mihail Codreanu).
Pe de o parte, tristeţea sufletească face ca lumea din exterior să se îmbrace în culorile cenuşii ale supărării, ploaia de lacrimi din suflet nu ne lasă să vedem seninul de afară. De câte ori când suntem împovăraţi de suferinţă, resimţim dureros răsăritul de soare pentru că ochii noştri poartă doliul tristeţii. Chiar dacă zâmbim, atunci când “plângem” în suflet, zâmbetul acesta e mai dureros decât lacrimile unuia care plânge. Suferinţa este o durere care face ca viaţa să pară lipsită de sens şi de aceea dispare farmecul naturii, al lumii exterioare.
Pe de altă parte, bucuria sufletească face ca şi lumea exterioară să fie frumoasă, să se îmbrace în culorile vii ale extazului nostru. De câte ori când trăim momente de fericire, chiar furtuna sau ploaia sunt prilej de bucurie, iar seninul nostru sufletesc este proiectat în lumea din jur.
Stările sufleteşti sunt barometrul temperaturii exterioare! Lipsa de iubire, singurătatea, dezamăgirile, suferinţa aduc frigul în suflet în cea mai toridă zi de vară, iar bucuria iubirii, satisfacţiile, împlinirile aduc căldură în suflet şi în cea mai friguroasă zi de iarnă.
Bucuria şi suferinţa sunt specifice omului, sunt stări temporare care alcătuiesc muzica ce ne acompaniază viaţa, dar, aşa cum afirmă şi Emil Cioran: Toate neputinţele se reduc la una: aceea de a iubi, aceea de a evada din propria tristeţe. Prin iubire putem evada din tristeţe, putem aduce seninătatea în suflet.
Prin urmare, anotimpul din suflet nu este întotdeauna în concordanţă cu anotimpul din natură. Putem trăi iarna tristeţii în cea mai exuberantă primăvară şi primăvara bucuriei în cea mai posomorâtă iarnă.
3. Să-ţi placă lucrul pe care-l faci. Să-ţi iubeşti meseria. Să pui o parte din sufletul tău în muncă. Să nu faci nimic din datorie, numai că trebuie să faci. Numai atunci munca te uzează şi te schimbă în maşină de muncit. Dacă pui suflet, e altceva. (Ion Agârbiceanu, Opere, XII)
Munca este, necesară pentru asigurarea existenţei în orice societate. Afirmaţia de mai sus poate fi înţeleasă atât ca un îndemn la alegerea unei profesiuni interesante şi provocatoare, dar şi ca o soluţie pentru evitarea frustrărilor provenite din surmenajul datorat muncii. Eu sunt de acord cu importanţa muncii într-un domeniu pe care individul îl găseşte provocator şi cu implicarea afectivă, singura care păstrează vie curiozitatea în domeniul profesional.
În primul rând, implicarea afectivă în munca pe care individul o desfăşoară face ca aceasta să pară mai uşoară şi împiedică intrarea în rutină, blazarea şi, în cele din urmă, transformarea omului în maşină – una din cauzele majore ale frustrărilor legate de profesie. Când pune suflet în ceea ce face, omul are satisfacţii nu numai materiale, ci şi spirituale. În al doilea rând, chiar dacă sentimentul datoriei este important în realizarea sarcinilor legate de profesia fiecăruia, motivaţia individuală este un atribut esenţial al datoriei care conduce la o dezvoltare profesională armonioasă şi eficientă. O motivaţie de natură financiară nu este suficientă pentru succesul profesional.
Aşadar, găsesc că afirmaţia de mai sus se află în acord cu perspectiva mea asupra dezvoltării profesionale, care trebuie făcută nu numai cu mintea, ci şi cu sufletul.

Sursa : http://avenir.ro/calator/?p=4

luni, 23 noiembrie 2009

Scrisoare către liceeni

Tudor Chirilă
01.04.2009
Blogul lui Tudor Chirilă, martie 2009



Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveţi o şansă. Noi am fost fericiţi că am descoperit
Coca-Cola şi bananele şi am crezut că dacă noi citim, şi ei vor citi. Şi că toţi vom progresa şi ţara o să aibă scăpare. Noi ne-am înşelat. Unii dintre noi au plecat de aici. Câştigă bani acolo şi tânjesc după oraşul ăsta împuţit. Voi însă, voi aveţi o şansă. Voi, aveţi şansă.

Nu vă gândiţi la furat. E calea cea mai simplă. Ştiu că aţi aflat că aşa te îmbogăţeşti. Dacă ai pământ sau dacă faci afaceri cu statul. Ştiţi voi ceva despre TVA şi cum ai putea să-l furi, dar nu vă e încă foarte clar. Nu ăsta e drumul. Cu cât se va fura mai mult, cu atât se va construi mai puţin, iar copiii copiilor noştri vor moşteni un imperiu de cenuşă. Sunteţi tineri şi totuşi habar n-aveţi ce înseamnă un Bucureşti în care se circulă normal. Dacă voi habar n-aveţi şi dacă Ei continuă să fure, gândiţi-vă la copiii noştri. Nu e nici o şansă.

Citiţi. Citiţi mult. Citiţi tot ce vă pică în mână. Nu-i mai ascultaţi doar pe profesori. Citiţi orice, fără discernământ. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, căutaţi-vă între voi. Vedeţi care citiţi aceleaşi lucruri şi înhăitaţi-vă. Numai în haită de oameni deştepţi o să reuşiţi. Unul singur dintre voi va fi mâncat. Zece însă, s-ar putea să reuşiţi. Gândiţi-vă de pe acum să-i înlocuiţi. Timpul lor trebuie să se termine. Trebuie să-i dominaţi. Dar nu cu gândul că veţi fura mai mult ca ei. Asta e calea simplă care vă va sufoca moştenitorii. Ce-o să faceţi cu milioanele într-un oraş mort? Ce-o să cumpăraţi, cu banii grămezi? La ce-ţi foloseşte un Lamborghini când n-ai o autostradă? De ce să ai o vilă într-un cartier sufocat de inundaţii?

Nu vă duşmăniţi profesorii. Sunt oameni amărâţi, din ale căror drame puteţi învăţa. Îşi dau priceperea pe un salariu de nimic şi vă învaţă carte. Nu vă băteţi joc de ei. Au muncit, şi nu e vina lor că părinţii voştri s-au descurcat mai bine. N-aveţi nici un drept să-i dispreţuiţi. Nu le sunteţi superiori. Banii părinţilor voştri nu vă reprezintă. Vă reprezintă doar ceea ce puteţi scoate pe gură. Aveţi grijă ce scoateţi pe gură. Vremea pumnului şi a bodyguarzilor a trecut. O să călătoriţi, iar copiii francezi învaţă carte, englezii la fel. Vă confruntaţi cu o lume care acum e mai deschisă decât oricând. Hoţii de la putere nu sunt în stare să vă spună cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu vă pot spune care e influenţa lui Schopenhauer în Sărmanul Dionis şi nici de ce este Eminescu un romantic întârziat. Foarte puţini o să vă spună cine a pictat Cina cea de taină şi de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca să facă un mare film. Ei vor şti doar să vă înveţe să furaţi. Iar calea asta, mai devreme sau mai târziu, se va înfunda şi ne va asfixia copiii.

Nu vă mai luaţi după ziare. Nu dau doi bani pe generaţia voastră, nu vă daţi seama? Pentru ei, cu cât sunteţi mai proşti, cu atât le va fi mai uşor să vă vândă orice căcat. Iar căcatul pe care îl veţi cumpăra va fi obţinut de la proşti, plătiţi pe măsură. Adică prost. Eleva porno este un exemplu. Nu citiţi ziarele. Citiţi câteva, cele care vă informează. Nu marşaţi la orice promoţie. Fiţi mai selectivi.

Nu fumaţi iarbă şi nu vă daţi în cap cu alcool, cu orice preţ. O să le daţi apă la moară inculţilor şi hoţilor de la putere. Le va fi mai simplu să vă catalogheze drept o generaţie de distruşi, iar banii destinaţi salvării voastre îi vor fura. E timp şi pentru iarbă, e timp şi pentru tequila. Acum însă trebuie să învăţaţi, pentru că în curând nu va mai fi timp pentru asta, căci veţi intra în viaţă adânc de tot, şi e mai rău ca în junglă. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.

Nu alergaţi după bani cu orice preţ. Banii trebuie să vă fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie să fie cunoaşterea. Cu cât veţi şti mai multe, cu atât veţi fi mai înalţi. Orice carte citită, orice lecţie învăţată, se vor aşeza sub voi şi vă vor ridica deasupra celorlalţi. Veţi domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decât asta. Europa cumpără inteligenţă. România nu cumpără nimic pentru că hoţii nu construiesc, hoţii fură. Nu uitaţi că vă fură pe voi şi asta trebuie să vă oprească. O să auziţi toată viaţă de Napoleon şi de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii voştri nu vor şti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.

Sunteţi tineri. Nu vă gândiţi că sunteţi slabi. Puterea voastră stă în curăţenie. Sunteţi curaţi, n-au apucat să vă mânjească, dar dacă dintre voi nu se vor ridica luptătorii, o să vă împroaşte cu noroiul străzilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picătură de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie să schimbaţi asta. Care e calea? Să citiţi. Literatura universală o să vă înveţe să deosebiţi Binele de Rău. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toţi deosebesc Binele de Rău. Din prezentul amărâtei ăsteia de ţări nu puteţi învăţa Binele. Binele puteţi fi voi. Şi cu cât veţi fi mai mulţi buni, cu atât veţi sufoca răul. Nu e imposibil. Daţi scrisoarea asta mai departe. Deveniţi buni, mai buni, cei mai buni şi răspândiţi-vă precum lăcustele.

Nu-i invidiaţi pe oamenii cu bani. Nu vă faceţi modele din băieţii de bani gata, din băieţii de oraş. După treizeci şi nouă de ani le va rămâne doar o listă lungă de femei. Or trofeele astea sunt trecătoare. Când îmbătrâneşti şi trofeul tău va fi o babă. După asta vine singurătatea. Voi aveţi şansa să lăsaţi ceva în urma voastră. Banii nu sunt Calea. Priviţi unde ne-a adus setea de bani.

Nu vă resemnaţi, asta nu duce nicăieri. Capul plecat, sabia îl taie. Protestaţi, luptaţi, protestaţi. Cu scop, însă. Nu degeaba, că altfel se transformă în lătrat. Învăţaţi legile. Învăţaţi-vă drepturile. Atunci veţi şti când are cineva voie să vă legitimeze. Veţi şti cum să luptaţi, dacă veţi şti legile. Apoi o să vedeţi că legile sunt proaste. Şi veţi înţelege că trebuie să le schimbaţi. Pare greu şi cere timp. Dar, Doamne, voi aveţi timp şi pentru voi nimic nu e greu. Voi nu înţelegeţi că SUNTEŢI SCHIMBAREA? Dacă voi lăsaţi ţara asta pe mâna hoţilor, atunci de-abia copii voştri vor mai avea o şansă! Căci şansa vine o dată la o generaţie. Noi am pierdut. Câţiva dintre noi, şi nu suntem puţini, vă putem ajuta. Noi suntem Fomilă şi Setilă, dar voi sunteţi Harap-Alb. Alegeţi dintre voi pe adevăraţii lideri. Să-i alegeţi şi să nu-i invidiaţi. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar şi coşmarul. Vor fi salvatorii voştri, dar se vor pierde pe ei înşişi. Liderii trebuie să fie dintre voi. Şi trebuie să-i căutaţi de pe acum. Uitaţi-vă unii la alţii în fiecare zi şi căutaţi-vă căpitanii. Altfel veţi pieri o dată cu noi. Şi atunci porţile libertăţii ne vor fi închise şi EI vor câştiga. Cine sunt ei? Ştiţi foarte bine. Îi vedeţi în ziare, în fiecare zi.

Salvaţi-vă! Salvaţi-ne! Este o singură cale! Lupta cunoaşterii!! Şi când veţi fi câştigat lupta cunoaşterii, de-abia atunci veţi şti să luptaţi cu adevărat!!!

Nu vă amăgiţi cu prezentul... Salvaţi-vă în viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceţi?

Notă Sursa: Dacă vreţi ca acest text să fie citit şi de prietenii voştri, trimiteţi-le linkul articolului acesta: http://atelier.liternet.ro/articol/7297/Tudor-Chirila/Scrisoare-catre-liceeni.html

joi, 24 septembrie 2009

Târg de manuale liceale second-hand

Două studente au făcut o replică mai ieftină a Târgului Gaudeamus, ca soluţie la criza de liceu.
Sute de elevi s-au înghesuit, marţi seara, la un inedit târg de carte şcolară de unde au putut să-şi cumpere, cu bani puţini, manuale second-hand. Pentru o carte, liceenii au plătit chiar şi de cinci ori mai puţin decât preţul din librării.
Târgul de Manuale Second-Hand Temesh a reuşit să adune, într-un club din Capitală, peste 500 de liceeni dornici să pună un bănuţ de-o parte. Interesul tinerilor pentru cărţi ieftine este cu atât mai mare cu cât statul nu oferă manuale gratuite elevilor din clasa a X-a, iar în librării preţurile sunt tot mai piperate. „Culegerile sunt cele mai scumpe, cu preţuri între 25 şi 30 de lei. Fiecare are strategia lui de vânzare, îţi oferă un fursec dacă iei o carte sau cumperi două şi plăteşti una. În total, în cadrul târgului s-au vândut 490 de manuale şi culegeri”, ne-a spus Ana Rizescu, una dintre cele două studente care au organizat Târgul Temesh.
Carte nouă la Gadeamus
Majoritatea preferă însă manualele nou-nouţe. Mii de elevi şi dascăli au trecut pe la târgul Gadeamus Carte Şcolară, deschis de 20 până în 25 septembrie în Parcul Herăstrău. Acest târg oferă 90% din manualele aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, auxiliare, belestrică, inclusă în bibliografia şcolară, materiale didactice, ghiduri şi îndrumare pentru cadrele didactice. "Avantajul acestui târg este că reuneşte o ofertă educaţională aproape completă, într-un interval de cerere maximă. Unele manuale costă 50 de lei, altele mai puţin, depinde de oferta fiecărei edituri. De obicei, copiii vin deja cu lista făcută de edituri, şi de cele mai multe ori le găsesc aici. Manualele second-hand nu sunt igienice. Anul trecut, numărul vizitatorilor Târgului Gaudeamus Carte Şcolară a fost de peste 22.000, dintre care 500 cadre didactice”, ne-a declarat Cornelia Scarlat, membră a echipei Gaudeamus.
320.000 de lei a fost valoarea vânzărilor realizate pe parcursul Târgului Gaudeamus Carte Şcolară în 2008.
„La o librărie normală, dai 50 şi de lei pe un manual, noi îl vindem cu 10 lei”, Ana Rizescu, studentă, organizatoarea Târgul Temesh.

Sursa: Ziarul ring , articol de Marta Barbu

sâmbătă, 25 iulie 2009

Ce invata copiii gresit la scoala si acasa


Educatia este ceea ce iti ramane din anii de scoala dupa ce ai uitat totul. Dupa ce ai uitat cum se extrage radacina patrata dintr-un numar, dupa ce ai uitat in ce an a avut loc rascoala de la Bobalna, dupa ce ai uitat formula chimica a benzenului si cum se numea eroina romanului “Baltagul”. Dupa ce ai uitat diferenta intre muson si ciclon sau dintre watt si volt.

Ce iti ramane de la scoala cand, sa spunem, ai 30 de ani si un copil pe care il trimiti acum in locul tau la scoala, in clasa intai? Daca ti-a placut cartea, vei pastra deprinderea si placerea de a invata si unele cunostinte pe care le-ai retinut ca elev pentru ca te interesau si poate ca te mai intereseaza si acum. Dar daca esti ca majoritatea elevilor, ca majoritatea actualilor adulti, pun pariu ca nu a ramas mare lucru din ce ai invatat la scoala.

In afara de amintirile fericite ale unor vremuri fara griji. Ceea ce ramane nu este vizibil. Si de aceea nu este sesizabil usor. Ceea ce ramane nu este la suprafata. Este in adancul mintii noastre. In subconstient. Acolo au fost inregistrate si depozitate toate intamparile, toate experientele din anii de scoala. Iar daca ele au fost traite cu intensitate sau au fost repetate deseori, s-au intiparit profund in subconstient si au devenit tipare mentale. Credinte, repere.

Aceste tipare mentale ghideaza viata noastra ceas de ceas, zi de zi, fara sa ne dam seama. 99% din viata o traim pe pilot automat, apeland la programe mentale adanc inradacinate in subconstientul nostru in timpul copilariei si anilor de scoala. Viata noastra este de fapt expresia acestor credinte si convingeri pe care le-am dobandit in primii ani de viata si de scoala. Pentru ca subconstientul nostru cauta permanent si gaseste evenimente, ocazii si persoane care sa dovedeasca adevarul credintelor si convingerilor noastre dobandite.

Sa ma explic. Un copil care primeste note proaste si este de fiecare data admonestat de invatatoare cu un “Nu e nimic de capul ta !” va inregistra in subconstientul sau aceasta afirmatie ca pe o instructiune de program. Mai tarziu, cand in clasele mai mari sau in anii de liceu va mai auzi de la profesori replici asemanatoare, de genul “Nu o sa iasa nimic bun din tine!”, mesajul initial va fi intarit si transformat in convingere. Copilul respectiv va avea sanse mari sa devina un ratat, un esec profesional si social. Mintea lui subconstienta a fost programata sa caute in experientele vietii dovezi ca el nu este bun de nimic.

Instructiune de program pentru viata de adult

Elevii care invata la scoala ca “Trebuie sa muncesti din greu ca sa castigi banii“ sau ca “Banii n-aduc fericirea“ vor avea mari probleme financiare cand vor fi adulti. Cu atat mai mult cu cat aud si acasa asemenea afirmatii. Tiparele mentale gresite formate in scoala si cu sprijinul parintilor vor fi o frana serioasa in calea viitoarei lor prosperitati. Este foarte greu sa castigi multi bani cand “stii” ca ei nu iti aduc fericrea, ci dimpotriva!

In afara de virusii mentali transmisi de dascali (evident, fara nici o rea intentie!), elevii invata si de la cei din clasele mai mari. Invata, de pilda, ca “Fumatul este un semn de barbatie”. Daca vor incepe sa fumeze de mici, la inceput pe ascuns, cand vor fi mari sau adulti nu vor putea renunta usor la acest viciu. Pana cand din mintea lor nu va fi sters acest mic programel: “Fumatul este un semn de barbatie”.

Lista lucrurilor gresite pe care le invata copiii nostri la scoala este mai lunga, din pacate. Mecanismul este mereu acelasi. Ceea ce este repetat de persoanele cu autoritate in fata elevului - dascali, colegi din clase mai mari - este inregistrat si intiparit in subconstient, devenind instructiune de program pentru viata lui de adult. N-ar trebui sa ne mai mire procentul atat de mare de oameni saraci si debusolati din societatea romaneasca. Tiparele mentale gresite functioneaza tragic pentru ei.

Ce ar trebui facut?

Parintii nu trebuie sa lase toata sarcina educatiei pe seama scolii. Mintea copilului trebuie hranita cu exemple pozitive, cu incurajari si ganduri pozitive, asa cum, pentru a creste mari si sanatosi, le dam mancare buna si vitamine. Multi parinti isi inscriu copiii la cursuri de arte martiale pentru ca ei sa se poata feri de posibilii agresori. Dar s-au gandit ca odraslele lor sunt supuse unei permanente agresiuni mentale, prin ceea ce aud si vad in scoli sau, mai rau, la televizor? Mintea copiilor este foarte impresionabila. In ea poate fi turnat, ca intr-un vas, orice fel de lichid. Dar nu ne poate fi indiferent daca inauntru este turnat nectar de portocale sau apa murdara.

miercuri, 22 iulie 2009

Ia-l cu binisorul cand are rezultate slabe la scoala

Primii ani de scoala conteaza enorm pentru viitorul copilului. Daca il scapati de sub control intr-o perioada in care el se formeaza ca om, in care ia contact cu societatea mai mult decat a facut-o in timpul gradinitei, sunt putine sanse ca el sa recupereze mai tarziu.

Rezultatele slabe si repetate la invatatura sunt un motiv de ingrijorare pentru orice parinte responsabil. Unii isi pierd cumpatul in astfel de situatii, se enerveaza si, in loc sa-l ajute pe copil, mai mult il inhiba. Cheia succesului este insa tocmai rabdarea si vorba buna. Iata cateva sfaturi pentru a-l aduce pe drumul cel bun, fara scandal sau bataie, chiar daca se spune ca aceasta este rupta din Rai.

● In primul rind, incercati sa nu va simtiti vinovata pentru rezultatele slabe ale copilului. Mai bine inarmati-va cu rabdare si puneti la cale o strategie pentru a-l castiga de partea dumneavoastra.
● Este mai bine sa vada in mama sa o prietena decat un fel de sperietoare. Patrundeti mai mult in universul lui scolar. Stati de vorba mai mult cu el pe tema aceasta, puneti-l sa va povesteasca despre colegii lui, despre doamna invatatoare, despre ce ii place la scoala, dar si ce nu ii place, ce face in pauze, daca simpatizeaza vreo colega.
● Inainte de a-l dojeni, laudati-l pentru ceva ce a facut bine. Astfel, el va accepta mai bine mustrarea dumneavoastra. Spuneti-i ceva de genul: “Bravo, uite ce ordine ti-ai facut in camera, ma bucura asta, dar ar trebui sa-mi faci o bucurie si la scoala. La matematica, iar m-ai dezamagit”.
● Nu treceti cu vederea incercarile sale de a obtine rezultate mai bune, ci, dimpotriva, aratati-i ca le vedeti. Stimulati-l tot timpul, aratati-i ca aveti incredere in el, ca sunteti convinsa ca va reusi sa obtina calificative mai bune.
● Daca simtiti ca situatia e tensionata, ca se simte timorat atunci cand vine acasa, pentru ca isi constientizeaza problemele scolare, incercati sa-l ajutati sa se relaxeze usor. Cateva glume sunt bine venite pentru a mai “indulci” atmosfera.

miercuri, 3 iunie 2009

Orele de dirigenţie vor fi întâlniri în afara programului şcolar

Orele de dirigenţie de la liceu se vor scoate din programa şcolară obligatorie, urmând ca activitatea dirigintelui să cuprindă organizarea unor întâlniri extracurriculare, la care să participe specialişti din diferite domenii de interes, excursii şi şedinţe cu anumiţi elevi sau părinţi.
Orele de dirigenţie vor fi transformate în întâlniri în afara programului şcolar "Am decis că orele de dirigenţie pot fi scoase din programa şcolară obligatorie, pentru că nu este nevoie să stea toată clasa dacă sunt probleme cu câţiva elevi, pot să rămână la şcoală elevii respectivi şi, eventual, părinţii acestora. La fel, se poate face consiliere prin activităţi extracurriculare la care să fie invitaţi psihologi, poliţişti şi alţi specialişti din diverse domenii, se pot organiza excursii şi întâlniri de acest fel", a precizat preşedintele executiv al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN), Theodor Fîrţolea.
Prin scoaterea din programa şcolară obligatorie a orelor de dirigenţie se reintroduce ora de istorie la clasa a XII-a, la liceele tehnologice. La fel şi geografia va rămâne în programa clasei a XII-a la aceste licee.
La Ministerul Educaţiei, în cadrul întânirii cu sindicatele, s-a mai discutat despre programa şcolilor speciale la care se păstrează şi orele de practică şi cele de limbi străine pentru elevii care au aptitudinile necesare pentru a urma astfel de cursuri.
Ministerul Educaţiei a redus programa şcolară de la 33-37 de ore, la 29-32 de ore, în funcţie de tipul de liceu, cele mai multe ore fiind în clasele intensive şi la filiera vocaţională. Prevederile sunt aprobate prin ordin de ministru şi vizează anul şcolar 2009-2010.

Citeşte şi Secretarul general al FEN: Orele de educaţie fizică ar putea să nu fie obligatorii pentru toţi elevii

Sursa: NewsIn