Piteşteanul este autorul versurilor Imnului Piteştiului, dar este hotărât să nu se oprească aici şi propune un concurs naţional de poezie patriotică, în scopul găsirii unor versuri reprezentative pentru Imnul României.
În 1991, Marian Roman punea pe hârtie prima variantă a Imnului Municipiului Piteşti. A fost nevoie de 17 ani pentru ca versurile lui să răsune în sfârşit, în 2008, pe muzica lui Tiberiu Hărăguş, ca imn al oraşului. Piteştiul împlinea atunci 630 de ani de atestare documentară, iar versurile melodiei au prins repede la public.
„Din legende strămoşeşti
Te-ai născut, iubit Piteşti
Fii acum şi-n viitor
Fala argeşenilor!”
(refren Imnul Piteştiului)
După succesul versurilor sale, Marian Roman şi-a luat inima în dinţi pntru a propune organizarea unui concurs naţional de poezie patriotică. ,,Ar fi frumos să găsim nişte versuri patriotice care să ne reprezinte pe noi ca popor, mai mult decât o face actualul imn national”, argumentează Marian Roman
„Actualul imn nu e reprezentativ pentru noi”
Marian Roman crede că versurile din „Deşteaptă-te, române!“ nu sunt suficient de reprezentative pentru români. „Cele 11 strofe se referă la perioada Revoluţiei de la 1848 din cele trei principate: Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, perioadă care a fost foarte scurtă. Acest moment istoric, petrecut înaintea Unirii de la 24 ianuarie 1859, nu poate să definească identitatea istorică a românilor, mai ales că lipsesc cei 160 de ani care despart epoca fanariotă de epoca modernă a României din sec. al XXI-lea”, explică Marian Roman.
Marian Roman este de părere că Imnul României ar trebui să facă referire la mult mai multe momente din istoria poporului român.
„În aceşti ani de istorie a românilor, au avut loc evenimente remarcabile. La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Moldovei cu Ţara Românească, născându-se în lume o nouă ţară, numită România. A urmat instaurarea domniei Regelui Carol I şi dobândirea Independenţei de la 1877. Trebuie amintită şi Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. Nu trebuie trecută cu vederea instaurarea puterii comuniste, în perioada anilor 1944, Revoluţia din Decembrie 1989, care a marcat căderea comunismului în România şi nici aderarea României la NATO, în anul 2004, sau intrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007”, spune Marian Roman
Argumentele pe care Marian Roman le aduce la iniţierea concursului de poezie patriotică sunt, potrivit acestuia, multiple. „Paradoxul mesajului pe care-l transmite actualul imn constă în faptul că poporul român este chemat la luptă împotriva asupririi turceşti, spre a dobândi independenţa, atunci, în anul 1848, iar astăzi, în 2004, suntem ţară membră NATO alături de Turcia, care în Imnul României este duşmanul nostru. Dacă poporul turc ar cunoaşte conţinutul integral al celor 11 strofe ale imnului nostru, oare nu s-ar declanşa un scandal de proporţii la nivel diplomatic?”, se întreabă Marian Roman.
Prima propunere. Pentru a porni concursul, Marian Roman vine cu prima propunere de poezie patriotică ce ar putea candida, după spusele sale, la transformarea în imn naţional.
"Noi ne-am născut români, din daci şi din romani,
Ne spun strămoşii noştri, de două mii de ani.
De noi vorbesc Danubiul, Carpaţii cei bogaţi,
Şi marea şi câmpia, cu care suntem fraţi.
Prin Mircea, Vlad, Ştefan, Mihai, ce-n vremuri au domnit,
Ne definim pe noi; popor viteaz, popor unit.
Suntem datori ca să păstrăm hotarul strămoşesc,
Stropit mereu în lupte mari, cu sânge românesc.
Prin martirii Brâncoveni, istoria ne-a lăsat
Pildă de curaj şi jertfă, când duşmanul ne-a călcat.
Ca în vremea paşoptistă, pentru toţi românii fraţi,
Libertatea şi Bălcescu, au fost marii exilaţi."
Aşa începe varianta propusă de Marian Roman şi continuă cu şapte strofe, ale căror versuri, mărturiseşte autorul, nu au fost alese la întâmplare. „Pentru realizarea acestei poezii patriotice, pe care aş vedea-o Imnul de Stat la României, am consultat în prealabil lucrarea „Istoria românilor“, enciclopedie - 1997, autor prof. dr. Costin Scorpan. Aşa am reuşit să indic din cine s-a format poporul român, locul unde a trăit, etapele de dezvoltare în istorie, faptele de vitejie ale înaintaşilor noştri şi poziţia actuală a României în lume.“
Poezie patriotică în 11 strofe. Marian Roman face un apel către autorităţile centrale pentru organizarea şi susţinerea concursului propus de el. Autorul primei propuneri s-a gândit la toate detaliile: „Poezie patriotică din 11 strofe, pusă pe note muzicale, prin care să se definească identitatea poporului român, între secolele II – XXI. Lucrarea care va avea textul şi muzica cele mai reprezentative pentru România să fie declarată, de un juriu naţional, drept imn de stat. Orice cetăţean român să poată participa la acest concurs, deoarece avem mulţi oameni de valoare, care pot dărui ţării un imn cu adevărat reprezentativ”, susţine Marian Roman.
Întrebări şi răspunsuri:
De când scrieţi versuri?
"Din copilărie. Făceam portretele în versuri ale colegilor de clasă, spre satisfacţia atât a lor, cât şi a profesorilor, pentru că reuşeam să redau în catrene profilul lor, fie el pozitiv sau negativ."
Aveţi deja la activ un imn al Piteştiului şi o propunere pentru Imnul României. Aveţi o înclinaţie pentru imnuri?
"Pot spune că da. Am compus şi versurile Imnului FC Argeş: Vulturii din galerie/ Stăm mereu la datorie/ Plouă, ninge sau e soare,/ Pentru noi e sărbătoare./Amintiri din cer ne vin,/ Jocul, fenta lui Dobrin,/El vrea iar să te numeşti/ Campioana din Piteşti."
Ce-i place
„Îmi place drapelul naţional, tot ce are legătură cu identitatea noastră românească, tot ce ţine de tradiţiile noastre, tot ce ne identifică pe noi ca români”
Ce nu-i place
„Nu-mi plac mincinoşii, puturoşii şi certăreţii. Nu-mi plac femeile care nu ştiu să păstreze echilibrul unei familii”
Profilul lui:
Născut: 15 mai 1944, Piteşti, jud Argeş
Studii: Liceul „Nicolae Bălcescu“, profil matematică-fizică
Experienţă: mecanic utilaje
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu