Există opinii conform cărora deşertul a apărut în urma dispariţiei vegetaţiei, cu posibilitatea de a fi determinate chiar şi de oameni, precum ar putea reprezenta defrişările (despăduririle) pe zone imense de unde ar porni una dintre cauzele împuţinării vegetative, înspre transformarea pe etape în deşertificare.
“The Guardian” în toamna anului 2008 relata despre o echipa de arhitecti si ingineri care a pus la cale un plan ambitios menit sa transforme desertul intr-o adevarata zona verde.
Pentru Leonard Ornstein, exper în biologie la Mount Sinai - School of Medicine, visul de a vedea deşertul transformat nu a rămas la stadiul de reverie, a găsit soluţii care ar putea duce la cultivarea unor spaţii verzi în plin deşert, iar astfel, în timp, zonele de nisip de astăzi ar deveni adevărate păduri. Ornstein beneficiază şi de colaborarea colegilor săi de la Goddard Institute for Space Studies, din cadrul NASA, specialişti în modelare climaterică. Împreună, au pus la punct un plan de înverzire a Saharei. Planul lor prevede câţiva paşi. Primul lucru de făcut ar fi desalinizarea apei oceanice, care să fie adusă apoi în deşert cu ajutorul unui sistem de pompe şi apeducte solide. Apa va avea un rol crucial, de a iriga direct rădăcinile copacilor pe care cercetătorii revoluţionari plănuiesc să-i facă să crească în mijlocul dunelor de nisip. În timp, rădăcinile arborilor ar fixa chiar solul nisipos predominant în această parte a lumii, la ora actuală. Există specii de copaci, cum ar fi Eucalyptus grandis, care rezistă fără probleme în zone foarte călduroase, atâta timp cât rădăcinile beneficiază de apa necesară. Leonard Ornstein şi colegii săi şi-au făcut cunoscute rezultatele cercetării în revista "Science". Au precizat şi care ar fi beneficiile unei asemenea iniţiative ambiţioase. Ar însemna o bună metodă de a combate încălzirea globală, pentru că un imens spaţiu arid s-ar transforma într-o nouă celulă de plămân verde. Cantitatea de precipitaţii şi copaciii vor creşte, iar prezenţa norilor va fi benefică nu doar pentru oamenii deşertului care se vor bucura de răcoare, ci şi efectul de seră se va diminua, razele solare lovindu-se de nori şi întoarse în spaţiu.
Marele minus al proiectului este legat de costurile punerii lui în practică. După toate estimările, acestea s-ar ridica la 2.000 de miliarde de dolari pe an. Şi alte proiecte ecologice asemănătoare ar avea nevoie de investiţii la fel de serioase. Costurile pentru a implementa un recent studiu Harvard care urmăreşte captarea monoxidului de carbon din atmosferă s-ar ridica tot în jurul acestei sume. Pentru o tonă de poluant scos din atmosferă ar fi necesari 200 de dolari.
Un alt proiect, Sahara Forest, care a inceput deja sa fie dezvoltat in Tenerife, Oman si in Emiratele Arabe Unite, prevede construirea a sute de sere uriase, cu panouri solare, menite sa genereze electricitate prin activarea unor turbine. In plus, evaporand apa marina si folosindu-se de efectul de condens, serele ar urma sa produca de cinci ori mai multa apa decat cea necesara pentru buna lor functionare, surplusul putand fi folosit pentru dezvoltarea sub cerul liber a unui microclimat format din plante mai rezistente.
Charlie Paton, unul dintre membrii echipei, a explicat ca sistemul reprezinta o modalitate deja dovedita de a transforma mediile aride. Ferma solara utilizeaza instalatii care evapora apa marina si pompeaza aer rece si umed in sere. Prin acest procedeu, caldura din interior poate sa fie redusa cu circa 15 grade Celsius, in comparatie cu temperatura din exterior. In acelasi timp, efectul de condens generat de aceasta diferenta de temperatura asigura apa necesara pentru udarea plantelor si curatarea panourilor solare. “Prin urmare, avem in sere conditiile necesare de umiditate ridicata si temperatura scazuta”, explica Paton. Proiectantii au precizat ca in aceste sere pot fi cultivate aproape orice fel de plante. In serele demonstrative cresc deja legume precum rosii si castraveti. In ceea ce priveste ingrasamintele necesare dezvoltarii acestor culturi, ele pot fi extrase din mare.
Costul Proiectului Sahara Forest ar putea fi relativ scazut in conditiile in care aplicabilitatea tehnologiei folosite pentru realizarea a fost deja demonstrata, noteaza “The Guardian”. Proiectantii estimeaza costul construirii unor sere, ce se intind pe 20 de hectare si unde va fi aplicata metoda panourilor solare, la aproximativ 80 de milioane de euro. Potrivit lui Charlie Paton, diferite grupuri din tari din Orientul Apropiat, precum Emiratele Arabe Unite, Kuweitul sau Qatarul, s-au aratat deja interesate sa finanteze o serie de proiecte demonstrative. Noile sere, a subliniat cercetatorul, ar putea contribui la regenerarea panzelor freatice, a caror salinitate a crescut tot mai mult in urma exploatarii intensive practicate de serele de tip obisnuit, care extrag apa din sol. “Frumusetea sistemului Sahara Forest este ca poti inversa acest proces si transforma zone aride in pamant productiv din punct de vedere biologic”, a explicat Paton.
Alte idei sau afirmaţii
Incalzirea globala transforma treptat Sahara, dar si alte regiunile desertice, din zone preponderent aride in zone verzi, cauza fiind ploile din ce in ce mai frecvente, afirma specialistii. Un studiu al cotidianului Biogeosciencies vorbeste despre efectele incalzirii globale asupra regiunilor desertice ale Terrei, in special asupra Saharei. Studiul releva cresteri substantiale in cadrul vegetatiei din zonele centrale ale Chadului si din zonele vestice ale Sudanului. 
Potrivit National Geographic News, aceste ploi pot revitaliza regiunile secetoase, fenomen care poate fi exploatat de fermieri si agricultori. De asemenea, frecventa din ce in ce mai mare a ploilor poate readuce in timp Sahara la conditia de savana, asa cum se considera a fi fost acum 12.000 de ani.
O schimbare climaterica a regiunilor desertice se observa si in imaginile surprinse din satelit asupra regiunii Sahel, o zona semi-desertica de 3860 de km, care delimiteaza Sahara la sud. De asemenea, tot imagini preluate din satelit intre 1982 si 2002 arata o inverzire treptata a acestei zone, ceea ce sustine ipoteza unei transformari gradate a acestei regiuni. Dar, desi imaginile din satelit nu surprind in mod vizibil acoperirea zonelor desertice cu vegetatie, totusi o inspectie riguroasa la nivelul solului scoate la iveala dovezi ale existentei acesteia.
Stefan Kropelin, specialist in studiul climei, sustine ca in sud-vestul Egiptului si in nordul Sudanului au aparut salcami, iar in vestul Saharei locuitorii au marturisit ca nu a fost niciodata atata ploaie si ca nu au vazut niciodata atat de multa vegetatie, ca in ultimii ani. Daca inainte nu exista nici macar un scorpion si nici macar un singur fir de iarba, acum oamenii isi plimba camilele in zone prin care nu s-a trecut de sute de ani. Acum poti gasi in aceste regiuni, mai demult aride, pasari, gazele, chiar si anumite specii de amfibieni, printre arbusti care cresc din ce in ce mai des si din ce in ce mai mari. “Situatia continua de mai mult de 20 de ani. Este incontestabil”, sustine Kropelin.
Si totusi, viitorul zonei nu este suta la suta predictibil. Martin Claussen este de parere ca previziunea asupra felului in care incalzirea globala va afecta regiunea nu este una usoara, din cauza influentei imprevizibile pe care o pot avea tipurile de vant de inalta atitudine, care imprastie ploile musonice.
Potrivit BBC News, desi initial s-a vehiculat ca incalzirea Terrei va determina o extindere a deserturilor, acum situatia pare sa fie una exact contrara. Specialistii sunt de parere ca un alt scenariu se poate derula in locul celui initial, in care apa si viata va pune stapanire pe zonele aride, lucru care determina ingustarea regiunilor desertice.
De asemenea, conform imaginilor din satelit surprinse asupra nordului Africii, desertul Sahara pare sa se retraga treptat, lucru care pare sa confirme aceasta ipoteza. Specialistii cred ca intensificarea ploilor in zonele aride poate fi cauza pentru retragerea gradata a acestora.
Farouk el-Baz, director al Centrului pentru Teledetectie de la Universitatea din Boston, sustine aceasta teorie si considera ca Sahara trece printr-o schimbare climatica de la conditii aride la conditii de umiditate. “Incalzirea pamantului va avea ca rezultat o mai mare evaporare a apei oceanurilor, ceea ce va determina mai multe ploi” afirma el-Baz.
Sursa informaţii: http://www.ziua.net/ ; http://www.nationalgeographic.com/ ; http://www.bbc.co.uk/ ; http://www.terramagazin.ro/ ; http://www.ecomagazin.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu