Dinastia Asăneştilor (bulgară: Асеневци) a fost o dinastie de conducători ai unui stat medieval numit Ţaratul Vlaho-Bulgar (în istoriografia modernă Al II-lea Ţarat Bulgar), între 1187 şi 1280.
Dinastia asăneştilor şi ţaratul vlaho-bulgar au apărut în urma răscoalei vlahilor şi bulgarilor din Imperiul Bizantin, în iarna anilor 1185/1186, din cauza măririi impozitelor.
Primii conducători ai dinastiei s-au autodenumit Împăraţi ai bulgarilor şi vlahilor (îndeosebi ţarul Ioniţă Caloian). Ulteriori, alţi conducători, precum Ioan Asan al II-lea, şi-au luat numele de Ţari ai bulgarilor şi grecilor. (Ţar este adaptarea din limbile slave a termenului latin caesar pentru noţiunea „împărat”.)
1185-1197: Petru al IV-lea;
1189-1196: Ioan Asan I;
1197-1207: Caloian;
1207-1218: Boril;
1218-1241: Ioan Asan al II-lea;
1241-1246: Koloman I Asan;
1246-1256: Michel al II-lea Asan;
1256-1257: Koloman al II-lea Asan;
1257-1258: Miţo Asan;
1258-1277: Constantin I Tich (Dinastia Tich);
1279-1280: Ioan Asan al III-lea.
Originile dinastiei, în special etnia celor 3 fraţi Asan (Petru, Asan şi Ioniţă Caloian, adică „cel frumos”), rămân sursa a numeroase controverse între istoricii români şi bulgari. Sursele medievale îi consideră pe primii trei conducători ai dinastiei, Asan I, Teodor Petru şi Ioniţă Caloian de origine vlahă.
Au apărut trei ipoteze principale referitoare la originea lor:
Originea vlahă (română): susţinută de majoritatea istoricilor români, care nu consideră că există motive de îndoială asupra etnicităţii lor, deoarece cronicile sunt clare în această privinţă.
Originea bulgară: ipoteză susţinută de istoricii bulgari, care afirmă că este o chestiune de terminologie, întrucât prin „vlah” sursele medievale subînţelegeau bulgari.
Origine cumană: deoarece unele nume din această dinastie, Asan (varianta bulgară: Asen) şi Belgun (porecla lui Ioan Asan I), sînt nume de origine cumană.
Se afișează postările cu eticheta dacoroman. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dacoroman. Afișați toate postările
joi, 2 iulie 2009
sâmbătă, 20 iunie 2009
România - informaţii generale
Numele oficial: ROMANIA
Localizare geografica: sud-estul Europei Centrale, nordul Peninsulei Balcanice, in bazinul inferior al Dunarii, cu iesire la Marea Neagra.
Limite:
- Est: Ucraina, Republica Moldova si Marea Neagra;
- Sud: Bulgaria;
- Sud si sud-vest: Iugoslavia;
- Vest: Ungaria;
- Nord: Ucraina.
Suprafata: 238.391 km2 (locul 12 ca marime in Europa).
Lungimea granitelor: 3.190,3 km
Varsta geologica: Aceeasi cu cea a continentului european, aproximativ 550 milioane de ani.
Relief: Munti (31%), dealuri si podisuri (33%), campii (36%).
Hidrografie: Fluviul Dunarea in sudul tarii, lungime - 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare pana la varsarea in mare).
Alte rauri: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu, Buzau, Bistrita etc.
Lacuri: aproximativ 2.300 de lacuri si peste 1.150 de iazuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt Razelm (415 km2), Sinoe (171 km2), Brates (21 km2), Tasaul (20 km2), Techirghiol (12 km2) and Snagov (5,8 km2).
Clima: Temperat continentala, cu influente oceanice in vest, mediteraneene in sud-vest, excesiv continentale in nord-est. Temperaturi medii anuale: intre 8°C in nord si 11°C in sud. Media anuala a precipitatiilor nu depaseste 700 m.
Populatie: (conform recensamantului din ianuarie 1992) 22.788.993 locuitori.
Densitate: 95,7 locuitori pe km2. Aproximativ 9 milioane de romani traiesc in strainatate - in Europa, aproximativ 4 milioane in Republica Moldova si 2 milioane in Ungaria, Serbia, Grecia, Albania; peste 2 milioane in Statele Unite ale Americii si Canada; altii in America de Sud, Africa de Sud si Australia.
Distributia pe categorii de varsta: 0-14 ani - 22,7%, 15-18 ani - 7,4%, 20-34 ani - 22,3%, 35-54 ani - 25,3%, 55-64 ani - 11,4%, 70-79 ani - 6,4%, peste 80 ani - 4,5%.
Structura demografica: romani - 89,47%; maghiari (inclusiv secui) - 7,12%; rromi - 1,76%; alte nationalitati - 1,65%.
Speranta de viata - barbati 66,5 ani; femei 73,2 ani.
Cresterea populatiei (anii corespunzatori efectuarii recensamantului): 8.600.000 (1859), 12.923.600 (1912), 18.052.896 (1930), 15.872.624 (1948), 17.489.450 (1956), 19.103.163 (1966), 21.559.910 (1977).
Capitala: Municipiul Bucuresti (1.521 km2, impartit in sase sectoare administrative, cu o populatie de 2.066.723, situat in the sud-estul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m). Asezarea dateaza din secolul XIV, prima atestare scrisa datand din 1459, ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Tarii Romanesti in secolele XVII-XIX si apoi a Romaniei din 1862, Bucurestiul este cel mai important centru politic, economic, cultural si stiintific al tarii. Este traversat de raul Dambovita si marginit de pitorestile lacuri de pe valea Colentinei. Bucurestiul este un oras cu vegetatie bogata si parcuri intinse, fapt ce i-a atras denumirea de 'oras-gradina'.
Bucurestiul este un oras activ, cu cladiri monumentale, remarcabile valori arhitectonice, muzee de interes, teatre, opera, sali de expozitie, case memoriale, universitati, institutii publice si administrative centrale. Palatul Parlamentului, de exemplu, este cea de-a doua cladire din lume ca marime, dupa Pentagon. Bucurestiul este totodata cel mai important centru industrial al Romaniei, cu numeroase fabrici si uzine (metalurgie, constructii de masini, mecanica fina, pielarie, industrie alimentara).
Diviziuni administrative: 41 judete si municipiul Bucuresti (cu rang de judet), 260 orase (din care 57 municipii), 2.688 comune (cu aproximativ 13.000 de sate).
Orase principale: (locuitori la 7 ianuarie 1992): Constanta (350.581), Iasi (344.425), Timisoara (334.115), Cluj-Napoca (328.602), Galati (326.141), Brasov (323.786), Craiova (303.959). Douazecisicinci de orase au o populatie de peste 100i000 de locuitori, iar opt orase depasesc 300.000.
Porturi:
La Marea Neagra: Constanta (poate primi vase de peste 150.000 tdw), Mangalia si Sulina (port liber).
La Dunare: Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Cernavoda, Braila, Galati, Tulcea (ultimele trei sunt porturi fluviale si maritime).
Canalul Dunare-Marea Neagra: (64,2 km lungime) intre Cernavoda si Agigea-Constanta a fost deschis traficului in 1984. Inaugurarea Canalului Rin-Main-Dunare, in 1992, a facilitat legatura directa cu Marea Nordului. Este navigabil pentru vase fluviale si maritime de pana la 5.000 tdw.
Aeroporturi: Bucuresti-Otopeni, Constanta-Mihail Kogalniceanu, Suceava, Arad, Timisoara (toate internationale), Bacau, Baia Mare, Bucuresti-Baneasa, Caransebes, Cluj, Craiova, Deva, Iasi, Oradea, Satu-Mare, Targu Mures, Tulcea.
Drapel national:
Trei benzi verticale de latime egala - rosu, galben si albastru.
Stema nationala:
(din 1992)
Un vultur tinand o cruce in cioc si o spada si un sceptru in gheare, precum si simbolurile celor cinci provincii istorice - Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Banat si Dobrogea.
Ziua nationala:
1 decembrie (aniversarea unirii tuturor romanilor intr-un singur stat in 1918).
Forma de guvernamant:
Republica, potrivit Constitutiei votate de Parlament pe 21 noiembrie 1991 si validata prin referendum national pe 8 decembrie 1991. Parlamentul bicameral (Camera Deputatilor si Senatul), ales pe patru ani, este organul suprenm de reprezentare a poporului si singura autoritate legislativa. Presedintele este ales prin vot universal pentru cel mult doua mandate a cate patru ani. Guvernul, validat de Parlament, asigura conducerea administratiei centrale.
Localizare geografica: sud-estul Europei Centrale, nordul Peninsulei Balcanice, in bazinul inferior al Dunarii, cu iesire la Marea Neagra.
){kind=link}
Limite:
- Est: Ucraina, Republica Moldova si Marea Neagra;
- Sud: Bulgaria;
- Sud si sud-vest: Iugoslavia;
- Vest: Ungaria;
- Nord: Ucraina.
Suprafata: 238.391 km2 (locul 12 ca marime in Europa).
Lungimea granitelor: 3.190,3 km
Varsta geologica: Aceeasi cu cea a continentului european, aproximativ 550 milioane de ani.
Relief: Munti (31%), dealuri si podisuri (33%), campii (36%).
){kind=link}
Hidrografie: Fluviul Dunarea in sudul tarii, lungime - 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare pana la varsarea in mare).
Alte rauri: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu, Buzau, Bistrita etc.
Lacuri: aproximativ 2.300 de lacuri si peste 1.150 de iazuri (2.650 km2). Cele mai cunoscute sunt Razelm (415 km2), Sinoe (171 km2), Brates (21 km2), Tasaul (20 km2), Techirghiol (12 km2) and Snagov (5,8 km2).
Clima: Temperat continentala, cu influente oceanice in vest, mediteraneene in sud-vest, excesiv continentale in nord-est. Temperaturi medii anuale: intre 8°C in nord si 11°C in sud. Media anuala a precipitatiilor nu depaseste 700 m.
Populatie: (conform recensamantului din ianuarie 1992) 22.788.993 locuitori.
Densitate: 95,7 locuitori pe km2. Aproximativ 9 milioane de romani traiesc in strainatate - in Europa, aproximativ 4 milioane in Republica Moldova si 2 milioane in Ungaria, Serbia, Grecia, Albania; peste 2 milioane in Statele Unite ale Americii si Canada; altii in America de Sud, Africa de Sud si Australia.
Distributia pe categorii de varsta: 0-14 ani - 22,7%, 15-18 ani - 7,4%, 20-34 ani - 22,3%, 35-54 ani - 25,3%, 55-64 ani - 11,4%, 70-79 ani - 6,4%, peste 80 ani - 4,5%.
Structura demografica: romani - 89,47%; maghiari (inclusiv secui) - 7,12%; rromi - 1,76%; alte nationalitati - 1,65%.
Speranta de viata - barbati 66,5 ani; femei 73,2 ani.
Cresterea populatiei (anii corespunzatori efectuarii recensamantului): 8.600.000 (1859), 12.923.600 (1912), 18.052.896 (1930), 15.872.624 (1948), 17.489.450 (1956), 19.103.163 (1966), 21.559.910 (1977).
Capitala: Municipiul Bucuresti (1.521 km2, impartit in sase sectoare administrative, cu o populatie de 2.066.723, situat in the sud-estul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m). Asezarea dateaza din secolul XIV, prima atestare scrisa datand din 1459, ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Tarii Romanesti in secolele XVII-XIX si apoi a Romaniei din 1862, Bucurestiul este cel mai important centru politic, economic, cultural si stiintific al tarii. Este traversat de raul Dambovita si marginit de pitorestile lacuri de pe valea Colentinei. Bucurestiul este un oras cu vegetatie bogata si parcuri intinse, fapt ce i-a atras denumirea de 'oras-gradina'.
Bucurestiul este un oras activ, cu cladiri monumentale, remarcabile valori arhitectonice, muzee de interes, teatre, opera, sali de expozitie, case memoriale, universitati, institutii publice si administrative centrale. Palatul Parlamentului, de exemplu, este cea de-a doua cladire din lume ca marime, dupa Pentagon. Bucurestiul este totodata cel mai important centru industrial al Romaniei, cu numeroase fabrici si uzine (metalurgie, constructii de masini, mecanica fina, pielarie, industrie alimentara).
Diviziuni administrative: 41 judete si municipiul Bucuresti (cu rang de judet), 260 orase (din care 57 municipii), 2.688 comune (cu aproximativ 13.000 de sate).
){kind=link}
Orase principale: (locuitori la 7 ianuarie 1992): Constanta (350.581), Iasi (344.425), Timisoara (334.115), Cluj-Napoca (328.602), Galati (326.141), Brasov (323.786), Craiova (303.959). Douazecisicinci de orase au o populatie de peste 100i000 de locuitori, iar opt orase depasesc 300.000.
){kind=link}
Porturi:
La Marea Neagra: Constanta (poate primi vase de peste 150.000 tdw), Mangalia si Sulina (port liber).
La Dunare: Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Cernavoda, Braila, Galati, Tulcea (ultimele trei sunt porturi fluviale si maritime).
Canalul Dunare-Marea Neagra: (64,2 km lungime) intre Cernavoda si Agigea-Constanta a fost deschis traficului in 1984. Inaugurarea Canalului Rin-Main-Dunare, in 1992, a facilitat legatura directa cu Marea Nordului. Este navigabil pentru vase fluviale si maritime de pana la 5.000 tdw.
Aeroporturi: Bucuresti-Otopeni, Constanta-Mihail Kogalniceanu, Suceava, Arad, Timisoara (toate internationale), Bacau, Baia Mare, Bucuresti-Baneasa, Caransebes, Cluj, Craiova, Deva, Iasi, Oradea, Satu-Mare, Targu Mures, Tulcea.
Drapel national:
Trei benzi verticale de latime egala - rosu, galben si albastru.
Stema nationala:
){kind=link}
(din 1992)
Un vultur tinand o cruce in cioc si o spada si un sceptru in gheare, precum si simbolurile celor cinci provincii istorice - Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Banat si Dobrogea.
Ziua nationala:
1 decembrie (aniversarea unirii tuturor romanilor intr-un singur stat in 1918).
Forma de guvernamant:
Republica, potrivit Constitutiei votate de Parlament pe 21 noiembrie 1991 si validata prin referendum national pe 8 decembrie 1991. Parlamentul bicameral (Camera Deputatilor si Senatul), ales pe patru ani, este organul suprenm de reprezentare a poporului si singura autoritate legislativa. Presedintele este ales prin vot universal pentru cel mult doua mandate a cate patru ani. Guvernul, validat de Parlament, asigura conducerea administratiei centrale.
Datele cuprinse in aceasta pagina sunt preluate din Anuarul Statistic al Romaniei(2000)
marți, 9 iunie 2009
Continuitatea populaţiei dacoromane la nordul Dunării
Izvoarele istorice, adică documentele şi cronicile din acea vreme pomenesc despre românii din Dacia, numai ca populaţie barbară stăpânitoare. De aceea unii istorici care aveau interesul de a nega drepturile românilor istorice au emis o teorie falsă şi greşită cum că românii n-ar fi urmaşii coloniştilor lui Traian, ci tot romani, dar veniţi mai târziu în Evul Mediu de peste Dunăre, cum că Aurelian ar fi plecat cu toată populaţia în sudul Dunării şi abia în veacul XII populaţia romanică ar fi trecut în nord. După aceşti istorici poporul român s-ar fi format în sudul Dunării şi ar fi emigrat mai târziu pe teritoriul fostei Dacii. Însă această teorie este dezaprobată fiind o afirmare de incorectitudine şi greşită.
Dacia a fost romanizată intens şi majoritatea coloniştilor erau agricultori şi nu funcţionari şi negustori care se puteau muta dintr-un loc în altul. La părăsirea (armată) Daciei au putut pleca doar funcţionarii şi militarii în Dacia Aureliană. S-ar putea crede că deşi a rămas o populaţie romanică în nordul Dunării ar fi fost nimicită de barbari.
Cronicile Bizantine din acea vreme vorbesc despre barbarii care prădau dincolo de Dunăre şi de care se temeau grecii, nu însă de populaţia supusă lor, care nu-i interesa. În 1146 cronicarul bizantin Kinamos trimis într-o expediţie de împăratul Manuil Comneu împotriva ungurilor prin Câmpia Munteniei pomeneşte că în ajutor a venit de la Dunăre un popor romanizat. Un călugăr rus din Kiev scria o cronică în care îi pomeneşte pe români în nordul Dunării, vecini cu slavii.
Cronicile cele mai vechi pomenesc pe români în nordul Dunării, începând din veacul al XI-lea. Pentru vremea mai veche nu avem izvoare scrise şi de aceea cercetătorii istoriei au făcut apel la altfel de izvoare.
Multă vreme s-a crezut de cronicari şi de istorici că poporul nostru a fost retras în munţi în timpul năvălirilor barbare în locuri ferite şi de nepătruns. Dar românii au trăit nu numai în munţi, ci şi în şesul dunărean căci altfel n-ar mai fi putut fi în contact cu românii din sudul Dunării, ei fiind mereu pe malurile danubiene. Numele Dunării provine din limba vechilor Thraci (Dunaris) păstrat din vremuri străvechi. Din studiul limbii române deducem că apar multe cuvinte vechi, strămoşeşti, care rezultă din contopirea daco-geţilor, moesi şi romani, în limbă existând şi cuvinte slave.
În timpul migraţiilor au venit populaţii barbare. În vremea stăpânirii ungureşti românii ajung într-o stare de inferioritate faţă de unguri, saşi şi secui. Ţăranii români ajung într-o stare de iobăgie, iar nobilimea română pierzându-şi treptat toate vechile drepturi, fapt ce arată că românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării, băstinaşi, iar poporul unguresc a năvălit, cucerit şi supus populaţia românească mai veche luându-i drepturile, stăpânirea şi privilegiile. Dacă românii ar fi venit mai târziu, ar fi fost primiţi în calitate de colonişti cu privilegii deosebite de regii unguri aşa cum au fost primiţi saşii şi secuii. Drepturile românilor sunt mai vechi decât stăpânirea regilor unguri.
Românii formează populaţia băstinaşă în aceste părţi. Deci a fost o continuitate a elementului român în Dacia de la Traian până acum.
Copyright © România
Dacia a fost romanizată intens şi majoritatea coloniştilor erau agricultori şi nu funcţionari şi negustori care se puteau muta dintr-un loc în altul. La părăsirea (armată) Daciei au putut pleca doar funcţionarii şi militarii în Dacia Aureliană. S-ar putea crede că deşi a rămas o populaţie romanică în nordul Dunării ar fi fost nimicită de barbari.
Cronicile Bizantine din acea vreme vorbesc despre barbarii care prădau dincolo de Dunăre şi de care se temeau grecii, nu însă de populaţia supusă lor, care nu-i interesa. În 1146 cronicarul bizantin Kinamos trimis într-o expediţie de împăratul Manuil Comneu împotriva ungurilor prin Câmpia Munteniei pomeneşte că în ajutor a venit de la Dunăre un popor romanizat. Un călugăr rus din Kiev scria o cronică în care îi pomeneşte pe români în nordul Dunării, vecini cu slavii.
Cronicile cele mai vechi pomenesc pe români în nordul Dunării, începând din veacul al XI-lea. Pentru vremea mai veche nu avem izvoare scrise şi de aceea cercetătorii istoriei au făcut apel la altfel de izvoare.
Multă vreme s-a crezut de cronicari şi de istorici că poporul nostru a fost retras în munţi în timpul năvălirilor barbare în locuri ferite şi de nepătruns. Dar românii au trăit nu numai în munţi, ci şi în şesul dunărean căci altfel n-ar mai fi putut fi în contact cu românii din sudul Dunării, ei fiind mereu pe malurile danubiene. Numele Dunării provine din limba vechilor Thraci (Dunaris) păstrat din vremuri străvechi. Din studiul limbii române deducem că apar multe cuvinte vechi, strămoşeşti, care rezultă din contopirea daco-geţilor, moesi şi romani, în limbă existând şi cuvinte slave.
În timpul migraţiilor au venit populaţii barbare. În vremea stăpânirii ungureşti românii ajung într-o stare de inferioritate faţă de unguri, saşi şi secui. Ţăranii români ajung într-o stare de iobăgie, iar nobilimea română pierzându-şi treptat toate vechile drepturi, fapt ce arată că românii sunt cei mai vechi locuitori ai ţării, băstinaşi, iar poporul unguresc a năvălit, cucerit şi supus populaţia românească mai veche luându-i drepturile, stăpânirea şi privilegiile. Dacă românii ar fi venit mai târziu, ar fi fost primiţi în calitate de colonişti cu privilegii deosebite de regii unguri aşa cum au fost primiţi saşii şi secuii. Drepturile românilor sunt mai vechi decât stăpânirea regilor unguri.
Românii formează populaţia băstinaşă în aceste părţi. Deci a fost o continuitate a elementului român în Dacia de la Traian până acum.
Copyright © România
Abonați-vă la:
Postări (Atom)