miercuri, 24 iunie 2009

Harta "Moldovei Mari", la Ambasada RM de la Bucuresti

23.06.2009

ZIUA publica integral un articol aparut in Jurnal de Chisinau (www.jurnal.md), "Alb şi negru: Uniunea Europeană non grata", sub semnatura lui Nicolae Negru.
moldovamare.jpg
In incinta Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti poate fi văzută pe un perete harta Moldovei in timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfant. Drept dovadă, un cititor a fotografiat-o şi ne-a trimis-o la redacţie. Faptul nu ar merita vreo atenţie deosebită, ca orice alt hobby diplomatic, dacă hotarele RM ar coincide cu cele ale Moldovei lui Ştefan cel Mare. Dar cea mai mare parte a acesteia, inclusiv capitala Suceava, se află pe teritoriul Romaniei.

Imi amintesc cu acest prijej de protestele Moscovei cand in China se editau hărţi care inglobau o parte a teritoriului URSS. Să ne imaginăm ce scandal diplomatic ar provoca o hartă a Germaniei care să includă şi regiunea Koenigsbergului - Kaliningradul de azi, atarnată in sediul Ambasadei Germaniei de la Moscova. Şi ce ar zice Chişinăul sau Kievul, dacă la intrarea in ambasadele Romaniei vizitatorii ar da cu ochii de harta Romaniei Mari? Nu ar fi cazul ca Bucureştiul să strige acum că Chişinăul nutreşte ganduri expansioniste, că subminează "statalitatea" Romaniei? Şi cum ar putea să se justifice Voronin? Că va semna un acord de frontieră?

Moldova a fost creată de romani


Ideea că RSSM este continuatorul "statalităţii moldoveneşti" moştenite de la domnitorii Ţării Moldovei, incepand cu Dragoş-vodă, a fost oficializată in perioada sovietică, devenind o dominantă a propagandei antiromaneşti. Actualii guvernanţi comunişti ai RM au preluat-o imediat ce au venit la putere, considerand in firea lucrurilor să pretindă că o mare parte a Romaniei le-ar aparţine istoriceşte. Nu demult, in precedenta campanie electorală, ei au dat startul sărbătoririi a 650 de ani de la intemeierea Moldovei, in pofida faptului că, din punctul de vedere al ştiinţei istorice, acest eveniment nu are o dată precisă şi s-a produs in perioada cand teritoriul dintre Nistru şi Prut nu era controlat de descălecătorii de dincolo de Carpaţi, care, printre altele, nu erau moldoveni, ci romani din Maramureş.

Chişinăul revizuieşte istoria şi pune la indoială caracterul firesc al unirii din 1859 şi formării Principatelor Unite prin alegerea domnitorului Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, şi domnitor al Munteniei. Moldovenii din Romania nu sunt romani, spune Voronin, ei sunt "minoritari" in număr de 10 milioane, de unde rezultă că RM ar fi şi patria istorică a moldovenilor de dincolo de Prut. De ce dar se supără Voronin cand Băsescu spune "un popor, două state", cand el spune de fapt acelaşi lucru: "un popor, două state", diferand doar denumirea poporului. Sărind la gatul Romaniei pentru că nu ar recunoaşte identitatea moldovenească, Voronin şi clanul său doresc, pe de altă partă, ca Bucureştiul să recunoască pretenţiile RM de moştenitoare a "statalităţii moldoveneşti", de vlăstar contemporan al Moldovei lui Ştefan cel Mare, care este parte componentă, constitutivă a statului roman. Cu alte cuvinte, Voronin doreşte ca Băsescu să-i consfinţească dreptul istoric asupra unei părţi a teriroriului Romaniei. Nu e prea exagerată pofta?

"Marea ironie"

Dacă RM se consideră parte a Moldovei lui Ştefan cel Mare, ea se consideră automat parte a Romaniei. Dacă moldovenii din RM sunt fraţii moldovenilor din Romania, care se consideră şi sunt romani, noi, cei de dincoace de Prut, cine suntem? Tot romani, nu-i aşa? "Marea ironie a sorţii constă in aceea că anume aşa-zişii "ocupanţi ruşi" au făcut tot posibilul pentru a păstra conştiinţa etnică multiseculară şi sentimentul statalităţii moldovenilor", scria la modul serios un fost funcţionar de stat, "combătand" romanismul basarabenilor. Nu e nicio ironie aici, ci un scop geopolitic evident, indreptat impotriva Romaniei. Altfel ar trebui să credem că moldovenii dintre Nistru şi Prut s-au separat de bună voie de consangenii lor de dincolo de Prut şi că moldovenesc inseamnă deznaţionalizat, rusificat, rural, retardat din punct de vedere cultural şi lingvistic...

Să ne dezicem de Eminescu şi Creangă

Nu există decat o singură cale de a stabili definitiv frontiera pe Prut: declarand RM nu moştenitoare a Moldovei lui Ştefan cel Mare, ci consecinţă a pactului Ribbentrop-Molotov. Ca să se desprindă definitiv de Romania, RM trebuie să renunţe la trecutul moldovenesc, care de fapt e romanesc, şi să se limiteze la trecutul ei rusesc, sovietic. Ea trebuie să-şi schimbe numele şi să-şi formeze un trecut autonom. Trebuie să se dezică de Eminescu şi Creangă, şi chiar de Mateevici, care se considera şi el roman, atribuindu-şi doar cultura şi literatura creată după formarea RASSM - prima formaţiune constituită de Stalin pentru a "păstra conştiinţa etnică multiseculară şi sentimentul statalităţii moldovenilor".

Tentaţia unui destin alternativ

Dar şi in acest caz, răman o mulţime de fire ce nu pot fi tăiate de nicio graniţă politică. In mod obiectiv, RM şi Romania sunt inseparabile una de alta, unite prin limba romană. Chiar şi atunci cand pe Prut se inălţa o cortină de fier, Romania prezenta un pericol pentru "statalitatea" RSSM prin insăşi existenţa ei, amintindu-le moldovenilor dintre Nistru şi Prut că au existat şi alte căi in istorie. Romania intruchipa şi intruchipează tentanta idee a unui destin alternativ. De aceea, nici pe o clipă, regimul sovietic nu permitea revederea moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului. De aceea, şi astăzi Moscova revanşardă se opune apropierii dintre RM şi Romania, care apropiere, pe orice căi s-ar face, ar putea să ducă in mod inevitabil la regăsirea moldovenilor de pe ambele maluri ale Prutului. De aceea e o naivitate să credem că Moscova se opune doar aderării la NATO şi acceptă integrarea RM in UE. Rusia şi forţele proruseşti se opun şi se vor opune din răsputeri integrării europene. Căci in cadrul Europei, RM se va intalni cu Romania.

La 7 aprilie, nu Romania, ci de fapt UE a fost declarată non grata, dorindu-se ca prin acţiunile impotriva Romaniei, concertate de Rusia, să se provoace o reacţie similară din partea UE. Ambasadorul Filip Teodorescu, care, conform mărturiilor lui Andrei Stratan, a refuzat să accepte nota Chişinăului privind implicarea Romaniei in procesele politice de la Chişinău, aruncand-o pe masă şi ieşind fără să spună un cuvant, a procedat demn şi corect: e prea de tot să inviţi reprezentantul Romaniei să ia parte la scenariul de demonizare a Romaniei şi de indepărtare a RM de UE. Intamplătoare să fie declaraţia recentă a lui Voronin că "pentru noi este important să primim libertăţile europene de bază, dar nu neapărat să alergăm după statutul de ţară membră a UE"?

Protejarea moldovenilor de peste Prut

Existand pe Prut un stat pe bazele RSSM, Rusia işi păstrează o parghie de influenţă şi un pretext de atac asupra Romaniei. Ceea ce unii prezintă drept o chestiune identitară, de liberă opţiune, este de fapt o problemă geopolitică. Dacă ar fi vorba doar despre o problemă identitară, lucrurile ar trebui să fie lăsate să se rezolve de la sine, fără a forţa pe cineva, fără "şmecherii" istorice şi mai cu seamă fără provocări "moldoveniste", care alimentează o permanentă stare de instabilitate şi război.

Azi ideea protejării moldovenilor de peste Prut poate să pară bizară, dar maine - cat se poate de firească. Nu pentru a-i proteja pe cineva a intrat armata rusă in Georgia?


Autor: Nicolae Negru
Sursa: www.ziua.net

Niciun comentariu: